Viitorul Ucrainei e legat de rezultatul alegerilor din SUA. Zelenski „nu are încă o strategie” în cazul în care Trump câștigă
Rezultatul alegerilor prezidențiale americane se va resimți în mod direct la Kiev. Ucraina are nevoie de ajutorul americanilor pentru a lupta în continuare împotriva invadatorilor ruși.
Mai sunt patru zile până la alegerile americane, iar Ucraina se pregătește pentru rezultatul lor. Volodimir Zelenski a declarat deja că „nu are încă o strategie” în cazul în care Donald Trump câștigă, în afară de a face un apel la vanitatea sa.
Foto: Colaj Newsweek US via Getty Images
Pe linia frontului, soldații țin forțele ruse la distanță cu arme și muniții americane, iar în întreaga țară, apărarea aeriană americană protejează civilii de rachetele și dronele Moscovei, după cum scrie The Guardian, care mai indică faptul că pentru ucraineni, rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA ar putea fi „o chestiune de viață și de moarte”.
În cazul în care sprijinul militar american pentru Kiev încetinește sau se oprește, înaintarea Rusiei pe frontul de est din Ucraina s-ar putea accelera, iar spitalele, școlile, centralele electrice și casele ucrainenilor ar deveni mai vulnerabile.
Pe de altă parte, observatorii internaționali transmit că sprijinul politic al Europei este indispensabil pentru ucraina în războiul său de rezistență cu invadatorii ruși, iar armele trimite de statele europene pe front sunt apreciate de armata ucraineană, însă sprijinul militar ale Washingtonului de când și-a lansat Putin invazia pe scară largă (care se ridică la peste 64 de miliarde de dolari) eclipsează sprijinul oferit de toți ceilalți aliați la un loc.
Donald Trump nu a făcut niciun secret din dorința sa de a „pune capăt războiului” cât mai rapid și de a reduce aceste cheltuieli. În plus, candidatul republican a încercat în mod repetat să blocheze pachetele de ajutor militar pentru Kiev în Congresul SUA și a promis că va forța Moscova și Kievul să ajungă la un acord înainte de a-și prelua mandatul, în eventualitatea în care va câștiga, adică în ianuarie 2025. Numai că un acord de pace acum s-ar face doar în condițiile Moscovei, adică în defavoarea Ucrainei.
Zelenski, mai arată The Guardian, l-a avertizat pe Trump că riscă să fie etichetat drept un „președinte perdant” dacă permite Rusiei să câștige războiul. Trump ar putea fi capabil să negocieze un acord de încetare a focului, a spus liderul de la Kiev, dar istoricul de acțiuni ale lui Putin sugerează că Moscova ar încălca în cele din urmă acest acord și ar înainta și mai mult în Ucraina, făcându-l pe președintele american să pară „foarte slab”.
Dar ucrainienii sunt atenți și la Kamala Harris. The Guardian preciează și că șeful de cabinet al lui Zelenski, Andriy Yermak, a stabilit un canal de contact cu Philip Gordon, consilierul pe probleme de securitate națională al candidatei democrate, pentru a consolida legăturile și a aprofunda înțelegerea punctelor în care poziția Kamalei Harris se potrivește cu cea a lui Biden și în care ar putea diverge.
The Guardian mai transmite că Joe Biden a echilibrat sprijinul diplomatic puternic și ajutorul militar generos pentru Kiev cu restricțiile privind transferul și utilizarea tehnologiei americane, în mare parte din cauza preocupărilor legate de escaladare, care au înfuriat mulți oficiali de la Kiev.
De trei ani de zile, Ucraina primește unele dintre cele mai avansate componente ale arsenalului american, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune (deși cu interdicția de a le folosi împotriva unor ținte din Rusia), sisteme de apărare antiaeriană Patriot și avioane F-16 furnizate de aliații europeni. Dar criticii spun că fiecare autorizație de transfer a unei noi categorii de arme vine atât de lent și atât de târziu, încât subminează eficiența acestora pe câmpul de luptă.
Frustrarea a crescut în ultimele luni cu privire la „politica de a reduce escaladarea” pe care Ucraina o consideră caracteristică administrației Biden. Concret, oficialii de la Kiev se tem că, dacă această politică continuă sub administrația Harris, ar putea fi în cele din urmă aproape la fel de dăunătoare pentru viitorul Ucrainei ca presiunea exercitată de administrația Trump pentru a ajunge la un acord imediat cu Putin, se mai arată în analiza The Guardian.
În tot acest context, în ultimele săptămâni au apărut informații că mii de soldați nord-coreeni s-au alăturat trupelor ruse pe frontul din Ucraina, ceea ce mulți au văzut ca o dovadă sumbră a poziției de lungă durată a Kievului cum că războiul nu a fost niciodată doar despre viitorul Ucrainei.
Preşedintele ucrainean a criticat reacţia a Occidentului în faţa desfăşurării de trupe nord-coreene în Rusia pentru a fi trimise să lupte în Ucraina. „Cred că reacţia la acest subiect este nulă; ea a fost zero”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat media sud-coreene şi dat publicităţii de cabinetul său de presă, indică Agerpres. În acelaşi interviu, preşedintele Ucrainei s-a declarat „surprins de tăcerea Chinei” la această desfăşurare.
Totodată, Politico scrie că Zelenski a comentat și informațiile din presa occidentală potrivit cărora Kievul a cerut Statelor Unite să îi furnizeze rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune. BBC scrie că joi, în timpul unei întâlniri cu reprezentanții comunităților teritoriale din Zakarpatia, Zelenski nu a spus direct că Ucraina a cerut SUA să îi furnizeze rachete Tomahawk, dar și-a exprimat nemulțumirea că astfel de informații sunt făcute publice.
„Partenerii noștri au început deja să transmită unele mesaje în spațiul informațional din străinătate. Eu, sincer vorbind, nu prea susțin acest lucru. Eu cred că orice plan este puternic atunci când este susținut. Când unul dintre parteneri spune mai întâi că este în anexă, înseamnă că nu vrea cu adevărat să dea ceva. Astfel, el amână decizia pentru o dată ulterioară”, - președintele ucrainean Zelenski, citat de G4 Media.
În tot acest context, o analiză a jurnalistilor de la AFP indică faptul că există afinităţi clare între Donald Trump şi Vladimir Putin, dar cei doi întreţin o relaţie deliberat ambiguă și nu sunt nici adversari cu adevărat, dar nici cu adevărat apropiaţi, ci fiecare crede că își joacă propriul interes.
Trump şi-a exprimat admiraţia faţă de Putin, spunând că e un lider „inteligent”, care a făcut totuşi o „mare greşeală”, invadând Ucraina în februarie 2022. Mai mult, Trump a declarat în repetate rânduri că „acest război nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”. În plus, Trump şi-a lăudat „relaţia foarte bună” cu Putin, denunţând sumele imense deblocate de către Washington în sprijinul Ucrainei şi promițând să pună capăt războiului, fără să explice totuşi în ce fel, mai indică AFP, care ține să precizeze și ce a afirmat Trump într-un podcast recent: „Ucraina, vă rog să reţineţi, nu mai este Ucraina”.
La rândul său, Vladimir Putin a apreciat că relaţia sa cu Statele Unite va depinde de atitudinea acestora după alegeri, salutând în acelaşi timp „sinceritatea” candidatului republican ca urmare a dorinţei acestuia de a instaura pacea în Ucraina. Ceva mai cinic decât ca un invadator să salute afirmațiile despre oprirea războiului pe care el l-a început nu există.
Mai scriu jurnaliștii de la AFP că în cartea sa „War”, jurnalistul Bob Woodward, de la Washington Post, scrie că Donald Trump şi Vladimir Putin au discutat de şapte ori după plecarea primului de la Casa Albă în 2021. Kremlinul a dezminţit informația, dar Trump a avut o reacție diferită. A spus: „Nu comentez, dar vă spun că, dacă aş fi făcut-o, ar fi fost inteligent”.
Putin nu l-a susţinut niciodată public pe Trump spunând chiar, deşi evident într-un mod sarcastic, că înclină spre candidatura lui Joe Biden, iar de la retragerea acestuia, spre cea a vicepreşedintei Kamala Harris, se mai arată în analiza AFP.
Experții internaționali indică faptul că Putin e pregătit pentru ambele scenarii. Firește, dacă Trump câștigă alegerile, victoria sa va fi pe placul Rusiei, mai ales dacă Moscova își doreşte un acord rapid în Ucraina. Dar și dacă Moscova vrea să prelungească războiul pentru a face ca Ucraina să obosească și mai mult, și victoria Kamalei Harris va fi gestionată cum își dorește de dictatorul de la Kremlin, pentru că spun experții citați de AFP, vicepreședinta SUA e mai puţin probabil să fie atât de hotărâtă precum Joe Biden.
Pe măsură ce presiunea de a deschide negocieri cu Rusia crește, Ucraina nu poate decât să spere că acele voci din următoarea administrație prezidențială care cred că puterea Washingtonului este legată de soarta Kievului sunt mai puternice și mai influente decât oficialii care cer să se pună capăt conflictului acum, indiferent de costurile imediate sau pe termen lung ale încheierii unui acord cu Moscova.
„Nu există un candidat favorit în Ucraina. Există mai degrabă un portret al viitorului președinte american cu care ucrainenii ar dori să colaboreze. SUA rămân principalul nostru furnizor de securitate și am dori să avem de-a face cu un președinte care nu este paralizat de frica lui Putin și care înțelege că orice cale va duce la sfârșitul războiului trebuie să treacă prin garanții de securitate, în primul rând o invitație la NATO și un proces de aderare semnificativ”, a declarat pentru The Guardian Alyona Getmanchuk, directoare a organizației New Europe Center din Kiev.