Tribuna Internațională: Moștenirea lui Biden – medierea acordului de încetare a focului între Israel și Hamas după 15 luni de război
Mulțumim că ești aici. Aceasta este Tribuna Internațională, un newsletter unde îți sunt explicate cele mai importante știri din lume.
1. Războiul dintre Israel și Hamas
După 15 luni de război, început odată cu atacul sângeros al grupării teroriste Hamas asupra populației israeliene, Israelul și Hamas au convenit asupra unui acord de încetare a focului care va pune capăt luptelor din Gaza și va conduce la eliberarea treptată a ostaticilor și a prizonierilor.
Foto: Said Khatib/AFP/Getty Images
Armistițiu va intra în vigoare pe 19 ianuarie, după cum a anunțat prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani. Reuters a transmis că acordul a fost negociat cu implicarea Qatarului, SUA și Egiptului, urmând să includă eliberarea a 33 de ostatici în prima etapă, număr indicat de publicația americană Axios.
Președintele în exercițiu al SUA Joe Biden și președinte ales Donald Trump au confirmat acordul, evidențiind importanța acestuia pentru încetarea ostilităților, care au cauzat pierderi masive de vieți omenești în Gaza.
În plus, Biden a detaliat structura acordului, care prevede o încetare completă a focului pentru șase săptămâni, retragerea treptată a forțelor israeliene și începerea negocierilor pentru o rezolvare definitivă a conflictului. De asemenea, faza a doua implică eliberarea tuturor ostaticilor rămași și retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza.
Foto: Bashar Taleb/ AFP via Getty Images
Președintele american a ținut să indice că există o „serie de detalii” de negociat, iar dacă negocierile durează mai mult de șase săptămâni, atunci încetarea focului va continua atâta timp cât negocierile continuă, a relatat CNN.
Conform acordului, Israelul va menține o prezență minimă în Gaza până la eliberarea tuturor ostaticilor. În paralel, sute de prizonieri palestinieni urmează să fie eliberați, însă membrii Hamas implicați direct în atacurile din 7 octombrie vor fi excluși din acest proces. Există planuri pentru relocarea anumitor prizonieri pentru a evita noi tensiuni, iar palestinienii vor putea reveni treptat în anumite zone din nordul Gaza.
Ce ar putea funcționa cu privire la acest acord:
Acordul dintre Israel și Hamas oferă o șansă reală pentru încetarea conflictului și eliberarea ostaticilor, iar detalierea clară a pașilor și implicarea constantă a Statelor Unite pot menține angajamentul părților.
Ce nu ar putea funcționa cu privire la acest acord:
Cele două părți nu au încredere una în cealaltă, iar acest lucru conduce la riscul de a apărea foarte rapid încălcări ale armistițiului care pot duce în final la eșecul total a ceea ce s-a negociat.
Negocierile indirecte dintre Israel și Hamas au atins un punct critic în weekend, cu o săptămână înainte ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă. De altfel, HotNews amintește că Trump a amenințat că Hamas va plăti dacă nu eliberează ostaticii până la învestirea sa în funcție.
O analiză BBC ține să sublinieze că încetarea focului va întrerupe, de fapt, războiul în timp ce termenii săi sunt executați. Cu toate acestea, nu este clar dacă acest acord va însemna că războiul s-a încheiat pentru totdeauna.
De ce? Pentru că unul dintre principalele obiective de război ale Israelului a fost distrugerea capacităților militare și de guvernare ale Hamas. Deși Israelul le-a afectat grav, Hamas are încă o anumită capacitate de a opera și de a se regrupa.
De asemenea, nu este clar care dintre ostatici sunt vii sau morți și nici dacă Hamas știe unde se află toți cei care nu au fost găsiți.
La rândul său, Hamas a cerut eliberarea unor prizonieri pe care Israelul spune că nu îi va elibera. Și se crede că printre aceștia se numără și cei care au fost implicați în atacurile din 7 octombrie 2023.
Foto: ROBERTO SCHMIDT / AFP
De asemenea, nu se știe dacă Israelul va accepta să se retragă din zona tampon până la o anumită dată sau dacă prezența sa acolo va fi nelimitată, mai precizează BBC.
Așa că orice încetare a focului va fi probabil fragilă. Încetarea focului între Israel și Hamas, care a pus capăt războaielor anterioare, a fost zdruncinată de încăierări și, în cele din urmă, a sfârșit într-un alt conflict.
Prin urmare, calendarul și complexitatea acestei încetări a focului înseamnă că și un incident minor s-ar putea transforma într-o amenințare majoră.
Între timp, atacurile israeliene au continuat să lovească Gaza miercuri seară, chiar dacă acordul de încetare a focului a fost confirmat, iar ministrul de Finanțe al Israelului, Bezalel Smotrich, a emis o amenințare ușor voalată de a demisiona în loc să accepte termenii acordului de încetare a focului pentru ostatici, semn că premierul Netanyahu e din nou într-o situație politică dificilă.
2. Marco Rubio și „diplomația îndrăzneață” a SUA pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina
Marco Rubio, nominalizat de Donald Trump pentru funcția de secretar de stat al SUA, a susținut necesitatea unei „diplomații îndrăznețe” pentru a încheia războiul din Ucraina.
Rubio a argumentat că conflictul început de Putin pe 24 februarie 2022 nu poate fi rezolvat exclusiv prin mijloace militare, având în vedere atât resursele limitate ale Ucrainei, cât și dificultatea Rusiei de a ocupa întreaga țară.
Așa că viitorul șef al diplomației americane a subliniat că o soluție realistă implică concesii reciproce între Moscova și Kiev pentru a ajunge un acord de pace.
Între timp, Reuters scrie că Donald Trump și echipa sa admit că promisiunea de a rezolva rapid conflictul din Ucraina este mai dificilă decât anticipau, recunoscând că un armistițiu ar putea necesita luni de zile pentru a fi obținut.
În ciuda promisiunilor inițiale de a încheia războiul „în 24 de ore”, situația militară din teren și resursele limitate ale Ucrainei complică perspectivele. Pe de altă parte, armata rusă continuă să avanseze strategic pe front.
Propunerea lui Marco Rubio de a adopta o abordare realistă poate reduce durata războiului și pierderile umane. La modul teoretic, promovarea negocierilor poate oferi Ucrainei o oportunitate de stabilitate pentru ucraineni, însă cerința de concesii reciproce ar putea dezavantaja Ucraina, forțată să renunțe la teritorii. Iar poziția SUA, dacă se ajunge oficial la o astfel de etapă, poate fi percepută în plan internațional ca fiind una slabă.
Trump acum nu mai e în campanie, așa că ajustarea retoricii la realitatea conflictului poate preveni dezamăgirea electoratului și sprijini o politică externă mai pragmatică. Însă totul vine la pachet cu avantaje și dezavantaje, iar dezavantajul în actualul context e dat de faptul că pierderea optimismului inițial legat de faptul că rezolvă totul în 24 de ore poate eroda credibilitatea administrației care urmează să se instaleze la Casa Albă și sprijinul pentru restul inițiativelor de pace ale SUA în plan internațional.
3. Sondaj World Economic Forum: escaladarea conflictelor militare este percepută ca principala amenințare pentru 2025
Escaladarea conflictelor militare este percepută ca principala amenințare pentru 2025, potrivit unui sondaj realizat în cadrul Forumului Economic Mondial (WEF), în timp ce criza climatică este văzută ca o problemă majoră pe termen lung.
Dintre cei 900 de lideri chestionați, 23% au identificat conflictele armate ca fiind cea mai mare amenințare, iar 14% au menționat fenomenele meteorologice extreme, indică The Guardian.
Pe termen de zece ani, principalele preocupări includ fenomenele meteorologice extreme, pierderea biodiversității, schimbările critice ale sistemelor terestre și lipsa resurselor naturale. În plus, inteligența artificială (AI) este privită cu îngrijorare, în special din perspectiva dezinformării și a riscului de a deveni o amenințare existențială dacă atinge nivelul de inteligență artificială generală, notează Biziday.
Concret, impactul AI este amplificat de influența companiilor tehnologice, exemplificată prin decizia Meta de a desființa divizia de fact-checking, ceea ce crește riscurile de răspândire a dezinformării.
La Forumul de la Davos din acest an, cu tema „un apel la colaborare, în era inteligenței artificiale”, se așteaptă participarea a 60 de lideri de stat și guvern, directori de companii și experți academici.
Totuși, colaborarea globală ar putea fi afectată de pozițiile controversate ale președintelui Trump, precum cerința ca statele NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare sau intensificarea activităților de foraj. Aceste politici ar putea submina eforturile de coordonare globală, mai ales în domeniul schimbărilor climatice și al reglementării AI.
Pe scurt, conștientizarea tuturor problemelor semnalate mai sus poate stimula măsuri urgente atât pentru prevenirea conflictelor, cât și pentru combaterea schimbărilor climatice, însă divergențele de priorități între liderii mondiali pot reduce eficiența răspunsurilor coordonate la aceste amenințări.
Alte știri de pe mapamond:
Într-un articol de opinie publicat în New York Times la final de mandat, Antony Blinken și Lloyd Austin, Secretarul de stat al SUA și șeful Pentagonului, au subliniat necesitatea continuării sprijinului militar pentru Ucraina pentru a evita o încetare prematură a focului, care ar permite Rusiei să se regrupeze și să reia agresiunea. Cei doi au evidențiat costurile uriașe pentru Rusia – pierderi umane masive, sancțiuni economice severe și izolare internațională – și succesul Ucrainei ca democrație liberă susținută de o coaliție globală de peste 50 de țări. Totuși, Blinken și Austin au atras atenția asupra riscurilor ca reducerea sprijinului să submineze securitatea globală, să încurajeze alte regimuri autocratice și să slăbească ordinea internațională bazată pe reguli.
Premiera daneză Mette Frederiksen a vorbit la telefon cu Donald Trump și a reafirmat că Groenlanda nu este de vânzare și că decizia privind o eventuală independență aparține exclusiv Groenlandei, conform statutului său de autonomie extinsă din 2009. Groenlanda, importantă strategic pentru SUA datorită bazei sale aeriene Pituffik și resurselor naturale, depinde financiar de Danemarca, care îi oferă anual sprijin de aproximativ un miliard de dolari. Deși mulți groenlandezi doresc independența, aceasta este considerată dificil de realizat din cauza dependenței economice. Trump a reiterat ideea cumpărării insulei, respinsă anterior de Danemarca, continuând o tradiție americană de interes strategic pentru Groenlanda, similară celei manifestate de Harry Truman după al Doilea Război Mondial.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) explică într-o analiză dedicată Republicii Moldova, că regimul de la Kremlinul exploatează criza energetică de peste Prut, amplificată artificial, pentru a destabiliza economia țării și a justifica o potențială agresiune viitoare. Oficialii ruși acuză guvernul moldovean de criză, ignorând responsabilitatea Gazprom în întreruperea livrărilor de gaz, și susțin nevoia de a proteja „compatrioții” ruși din Moldova. ISW spune că refuzurile constante ale Transnistriei la asistența oferită de Ucraina și Moldova, precum și afirmațiile manipulatoare ale oficialilor ruși, indică o strategie similară cu cea folosită în Ucraina. Pe scurt, Rusia folosește criza gazelor ca instrument politic pentru a destabiliza Republica Moldova.
În 2024, temperatura medie la suprafața Pământului a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată, depășind cu 1,28°C media din perioada 1951-1980 și cu 1,47°C media din anii 1850-1900. Noul record a fost însoțit de 15 luni consecutive de temperaturi lunare record, iar în multe luni din 2024 temperatura medie a depășit pragul de 1,5°C peste nivelul de referință. Oamenii de știință de la NASA atribuie această încălzire emisiilor crescute de gaze cu efect de seră, inclusiv dioxid de carbon, care au ajuns la concentrații record în atmosferă.
Comisia Europeană reevaluează investigațiile împotriva giganților tehnologici americani, precum Apple, Meta și Google, și suspendă temporar potențialele amenzi, încercând să evite confruntări cu viitorul președinte american, Donald Trump, scrie Financial Times. Deși oficial se afirmă că regulile DSA sunt în continuare aplicate, diplomați europeni sugerează că presiunile politice și legăturile Big Tech cu Trump complică procesul. Unele investigații sunt încă în faze incipiente, în timp ce altele, precum cele împotriva Google pentru favorizarea propriilor aplicații, erau aproape de sancțiuni înainte de victoria lui Trump.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a făcut public un plan pentru a controla creșterea prețurilor locuințelor în Spania, inclusiv introducerea unei taxe de până la 100% pentru rezidenții din afara UE care cumpără proprietăți, cum ar fi cei din SUA și UK, notează The Guardian. Măsurile propuse mai includ stimulente pentru renovarea locuințelor nelocuite, restricții pentru închirierile sezoniere și extinderea fondului de locuințe sociale, care reprezintă doar 2,5% din total în prezent. Sánchez a criticat achizițiile speculative de locuințe de către străini și a atras atenția asupra riscului unei societăți polarizate între proprietari bogați și chiriași vulnerabili. Măsura sa poate ajuta la scăderea prețurilor locuințelor, făcându-le mai accesibile pentru populația locală. Dar, în același timp, investitorii străini ar putea redirecționa fondurile către alte țări europene, reducând fluxul de capital în Spania. Și din start vor fi afectate două piețe: cea imobiliară și cea a construcțiilor.
Starbucks renunță la politica „ușilor deschise” și va invita persoanele care nu cumpără nimic să plece. Business Insider indică faptul că va trebui să cumperi o cafea pentru a putea sta într-o cafenea Starbucks sau pentru a folosi toaleta acesteia, cel puțin când vine vorba de cele de pe piața sa internă din Statele Unite.