Suntem în fața unei lovituri de stat soft. Ce trebuie să înțelegem din cea mai mare criză politică a ultimilor 35 de ani
Deciziile controversate ale CCR au creat un climat politic tensionat, ceea ce alimentează suspiciuni de manipulare electorală și erodare a democrației.
„E groasă rău” va deveni definiția acestor zile. Dar hai să luăm în calcul niște indicatori, ca să vedem cât de groasă e situația:
Foto: Agerpres
1) Modul în care CCR îl ajută pe Călin Georgescu nu a început azi, ci pe data de 5 octombrie, când a decis excluderea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială. Acela a fost începutul, după care a venit ziua de joi, care a culminat cu un atac total al CCR la adresa democrației prin decizia renumărării voturilor unor alegeri pe care le-a contestat un candidat care a luat 95 de mii de voturi.
2) Comunicatul CSAT, prin care ni se certifică că au existat atacuri cibernetice pentru influențarea alegerilor prezidențiale din România și că TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu, oferă cadrul legal necesar pentru două scenarii posibile: anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și/sau excluderea lui Călin Georgescu din competiție.
3) Cum se pot înfăptui aceste două scenarii? Prin decizii luate de instanță și printr-o nouă hotărâre a CCR. Și deja încep să se miște lucrurile în direcția asta, după cum indică G4 Media, care scrie că o asociație din Constanța a depus joi, la Tribunalul București, o acțiune prin care cere suspendarea candidaturii lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale.
4) Ce mesaj ar transmite scoaterea lui Călin Georgescu din cursă într-un astfel de mod? Că sistemul vrea să mențină democrația prin metode antidemocratice, iar asta pe termen lung distruge încrederea oamenilor în democrație și consolidează și mai mult furia populară și divizarea în societate. Însă cei care au gândit acest plan se joacă cu focul, căci dacă este scos din joc Călin Georgescu, există o mare posibilitate ca în societate să se creeze o revoltă anti-sistem foarte mare, care ar putea să degenereze în ciocniri violențe între autorități și manifestanți.
Foto: Judecătorii CCR/ CCR.ro
5) E foarte important să ne uităm la imaginea de ansamblu. Luni, Administraţia Prezidenţială comunica că preşedintele Klaus Iohannis nu a primit informări din partea instituţiilor statului cu privire la existenţa unor riscuri de influenţare a alegerilor prezidenţiale sau cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral. Două zile mai târziu, Iohannis a convocat CSAT pentru „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale”.
Aici există trei mari ipoteze:
a) fie președinte știe tot ce se întâmplă și ne ascunde;
b) fie președintele nu a fost informat, iar asta înseamnă că cei care se ocupă; cu informarea lui au comis o trădare de țară la propriu;
c) fie informațiile discutate joi în CSAT au venit pe filieră NATO pentru a se preveni alunecarea României spre un regim favorabil lui Putin. Aici e de menționat și tăcerea cruntă a ambasadelor, care în alte vremuri erau foarte vocale atunci când democrația românească erau la propriu băgată la mașina de spălat.
6) În tot acest context, mai apar alte două ipoteze:
a) fie se lucrează extrem de meticulos ca acest Călin Georgescu să fie oprit din drumul spre Palatul Cotroceni;
b) fie CCR lucrează la propriu pentru el și în defavoarea intereselor de securitate ale României prin modul în care operează renumărarea voturilor.
7) Ce poate genera această renumărare? O schimbare a clasamentului între Ciolacu și Lasconi, fapt care l-ar avantaja doar pe Călin Georgescu, pentru că situația ar mobiliza și mai mult electoratul anti-sistem și anti-partide.
8 ) Iar modul lipsit total de transparență în care acționează CCR întărește ipoteza că se lucrează pentru cineva anume, nu pentru democrație. De ce? Pentru că prezența presei și a observatorilor independenți nu este permisă la renumărarea voturilor. În plus, Biroul Electoral Central a decis că va comunica rezultatul renumărării voturilor pentru turul întâi de la alegerile prezidențiale, duminică, la ora 22:00, la o oră după închiderea urnelor și aflarea primelor rezultate parțiale privind alegerile parlamentare. Cu alte cuvinte, se așteaptă configurația noului Parlament ca să se știe spre cine se va direcționa puterea.
9) Deci avem așa:
scenariul a): se anulează alegerile, iar Călin Georgescu este scos din cursă. Acest lucru l-ar avantaja, în teorie, pe Marcel Ciolacu, dar mișcarea ar putea canaliza voturile anti-sistem către Simion. În plus, acest scenariu vine la pachet cu o posibilă revoltă națională a votanților Călin Georgescu.
scenariul b): se anulează alegerile, dar Călin Georgescu rămâne în cursă, lucru care l-ar duce și mai aproape de poziția de șef al statului, pentru că ar canaliza spre el votul generat de furia împotriva jocurilor făcute de clasa politică chiar în aceste zile.
scenariul c): nu se anulează alegerile, iar Elena Lasconi și Călin Georgescu continuă campania, dar candidatul din urmă are prima șansă tocmai din pricina faptului are oportunitatea de a se victimiza în aceste zile.
10) Renumărarea fără precedent care se face prin decizia CCR riscă să distrugă încrederea românilor în instituții, în democrație și în sistemul electoral pentru mulți, foarte mulți ani de acum înainte. Prin urmare, anularea alegerilor pe baza unei renumărări viciate ar întări retorica dreptei radicale conform căreia instituțiile statului sunt corupte și ineficiente.
11) Și dincolo de furia sau temerea oamenilor, percepția e una comună la firul ierbii: asistăm la un regres democratic grav, chiar la un faliment al democrației postdecembriste, iar responsabile pentru asta sunt în principal CCR și alte instituții-cheie ale statului, ca AEP sau BEC, dominate ani la rând de numiri politice din partea PSD și PNL.
12) Suntem în cel mai periculos punct al democrației din ultimii 35 de ani, iar ce se întâmplă în aceste zile va avea consecințe grave pentru viitorul democratic al României.
13) În acest moment, la cum arată situația, întregul proces electoral poate fi parte a unei „lovituri de stat soft” care e menită să submineze voința populară, să erodeze separația puterilor în stat și să favorizeze anumite grupuri politice (ori pe cele din PSD și din jurul lui Marcel Ciolacu, ori pe cele din servicii care l-au ajutat pe Călin Georgescu să ajungă până aici).
14) În orice caz, asistăm la o imensă încercare de manipulare a democrației în favoarea unor interese interne și externe, iar climatul de instabilitate politică care s-a așternut peste România favorizează, evident, Rusia lui Putin.