Ce-ai face cu 100 de lei în plus pe lună?
Poate i-ai pune deoparte pentru vacanța aia pe care tot o amâni de anul trecut, așa cum fac și eu. Poate i-ai investi într-o carte pe care ți-o dorești de ceva timp, poate i-ai da pe un curs online sau un abonament la sală ori pe un serviciu de streaming ca să vezi serialul larg dezbătut în online de prietenii tăi. Sau poate s-ar duce, fără să-ți dai seama, pe câte-o cheltuială măruntă, aparent neînsemnată, la magazinul de la colțul blocului.
Ei bine, ce vreau să spun eu e că întrebarea de mai sus nu e doar despre bani, ci despre cum ne raportăm la ei.
Ce înseamnă că avem bani în plus? Ce înseamnă banii pentru noi? Și ce facem, zi de zi, cu resursele financiare pe care le avem?
La întrebările astea trebuie să-și răspundă fiecare în parte, căci răspunsul sigur e diferit de la persoană la persoană și se bazează pe o experiență personală. Comun e doar faptul că educația financiară începe cu astfel de întrebări tratate cu sinceritate.
Iar fiecare moment în care te oprești puțin, faci un pas în spate și începi să te întrebi cum să îți gesionezi banii sau ce reprezintă ei pentru tine este o oportunitate ca să-ți evaluezi obiceiurile de consum și, mai ales, cum alegi să-ți cheltui banii.
De ce e important să ne punem astfel de întrebări? Pentru că 100 de lei pot însemna 100 de moduri în care să-i pierzi sau 100 de moduri prin care să înveți cum să ai grijă de ei, cum să-i planifici într-o bugetare, cum să-i economisești într-un cont bancar, cum să-i pui într-un fond de rezervă pe care îți setezi că e prioritar să-l alimentezi aproape de fiecare dată când îți intră bani pe mână sau cum să-i investești ca să-i multiplici.
Ținând cont de toate aceste lucruri, e clar că trebuie să ieșim din rigiditatea asta socială și să înțelegem că educația financiară nu trebuie să fie un curs formal, ci o conversație accesibilă oriunde și oricând, chiar și într-o stație de autobuz. De aceea, BCR, de Ziua Educației Financiare, a adus lecțiile despre bani mai aproape ca niciodată de oameni. Mai exact, a colantat un autobuz de pe linia 381 cu lecții financiare care fac parte din inițiativa „Școala de Bani”, care își propune, de aproape 10 ani, să facă educație financiară cu românii oriunde și la orice oră, indiferent de context.
Despre bani vorbim la fel cum respirăm, oriunde și oricând, iar autobuzul 381 care face parte din „Școala de Bani” nu e altceva decât o sală de clasă în mișcare care străbate Bucureștiul din Berceni și până la Piața Victoriei și care îți aduce aminte, când citești îndemnurile sale la a avea mai multă grijă de propriii bani, că fiecare dintre noi e un elev în această școală informală de zi cu zi, în care învățăm, unii mai dur, alții mai ușor, cum să ne folosim inteligent resursele financiare.
Fie că alegem să urcăm în autobuzul 381 din una dintre cele 19 stații ale sale, fie că ne luăm o cafea din drum sau ne uităm la soldul contului, toate astea, separat, sunt gesturi care implică o alegere financiară din partea noastră. Abonamentul pe transportul public e, de fapt, o mini-decizie de buget, cafeaua zilnică e o opțiune între confort și economie, iar scroll-ul pe o ofertă online e, în esență, o lecție despre cumpătare, planificare și impuls. Așa că, fără să ne dăm seama, suntem într-o lecție continuă de educație financiară.
În stația lui 381 de la Piața Romană, am testat educația financiară a mai multor oameni. Unii mi-au spus că ar pune banii deoparte, alții că i-ar cheltui pe experiențe. Mulți însă au recunoscut că n-au avut parte de o educație financiară propriu-zisă, ci au învățat „din mers”, adesea din greșeli dureroase.
Și pentru că de Ziua Educației Financiare e cel mai bun prilej să înveți despre bani, am stat de vorbă și cu profa de bani de la BCR. O cheamă Florina Jernea și de la ea am aflat că românii vorbesc din ce în ce mai des despre bani, dar și ce înseamnă regula /50/30/20 pentru planificarea bugetului personal.
Și, cum educația financiară lipsește, în mare parte, din programa clasică, iar părinții sunt, adesea, singura sursă – sau, dimpotrivă, cei care evită subiectul – „Școala de bani” a BCR s-a extins în ultimii ani în mii de școli din țară, a ajuns în licee tehnologice și în comunități unde banii sunt un subiect sensibil. Și acum, literalmente, a început să fie prezentă pe străzile din centrul Capitalei.
De ce? Pentru că unele lecții nu trebuie să se întâmple între patru pereți. Uneori, trebuie să se întâmple în trafic, între stații, în momentele în care mintea noastră e liberă să reflecteze și e puțin deconectată de la probleme, griji și stresul zilnic. Scurt pe doi, educația financiară se poate face și într-un autobuz care nu doar te duce undeva, ci te și aduce mai aproape de înțelegerea propriei relații cu banii.
Share this post