Donald Trump continuă să adopte un ton favorabil Rusiei, sugerând că negocierea cu Moscova este mai ușoară decât cu Kievul, pentru că Putin „deține toate cărțile”. În loc să condamne agresiunea rusă, Trump pune presiune pe Ucraina, spunând că trebuie „să se pună pe treabă” pentru a ajunge la o înțelegere. Deși amenință Rusia cu sancțiuni, Trump nu recunoaște responsabilitatea Kremlinului în declanșarea războiului. Altfel spus, prin ceea ce spune Trump nu face decât să normalizeze agresiunea și să favorizeze indirect Rusia.
Ce trebuie să reții:
În loc să sublinieze că Moscova trebuie să își asume responsabilitatea pentru invazie, Trump afirmă că „oricine” în locul lui Putin ar fi făcut la fel.
Declarațiile lui Trump seamănă cu retorica propagandei ruse, conform căreia Ucraina a pierdut pe câmpul de luptă și trebuie să accepte realitatea. Această perspectivă ignoră faptul că Ucraina a obținut victorii strategice semnificative, cum ar fi neutralizarea flotei ruse din Marea Neagră.
Trump pare mai degrabă preocupat să obțină un avantaj politic dintr-un posibil acord de pace între Kiev și Moscova decât să sprijine real Ucraina.
Cum îl amenință Trump pe Putin
Criticat pentru atitudinea conciliantă pe care a adoptat-o față de Rusia după ce a revenit la Casa Albă, Trump a transmis un mesaj amenințător, vineri, într-o postare pe platforma sa Truth Social. Președintele SUA a anunțat că ia „în considerare cu tărie” să introducă măsuri punitive „la scară largă” împotriva Rusiei și solicită organizarea de negocieri între Moscova și Kiev pentru „o încetare a focului și un acord de soluționare finală a păcii”.
Anunțul lui Trump a venit în condițiile în care rușii au lansat în noaptea de joi spre vineri un atac aerian masiv asupra Ucrainei, vizând instalațiile energetice din întreaga țară. Rachetele și dronele au ucis cel puțin două persoane și au rănit alte șapte în regiunea Herson de sud, au declarat oficialii. Două persoane au fost rănite în regiunea centrală Poltava. S-au raportat avarii la clădiri rezidențiale și la instalațiile energetice în mai multe regiuni. Atacurile au deteriorat instalațiile de producție de gaze naturale, a declarat compania de stat Naftogaz.
Atacul Rusiei a fost lansat după ce administrația Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina și fluxul de informații secrete. Mai mult, Casa Albă a interzis și Marii Britanii să transmită informații militare americane Kievului.
Avertismentul lui Trump nu vine complet din senin, după cum notează și BBC. Joi, la New York, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a semnalat o mișcare similară atunci când a spus că administrația Biden a aplicat sancțiuni „extrem de slabe” împotriva Rusiei pe o mare parte a mandatului său și a avertizat că Trump nu va ezita „să meargă până la capăt pentru a oferi un avantaj în negocierile de pace”.
Ar putea Rusia lui Putin să se sperie de astfel de mișcări? Păi hai să ne uităm la cifre: SUA au importat în 2024 doar 3 miliarde de dolari în bunuri din Rusia, în scădere de la 29,7 miliarde de dolari în 2021 (anul dinaintea războiului din Ucraina). BBC remarcă însă că, în cuvântarea sa la New York, Bessent a ridicat perspectiva că SUA va adopta o linie mai dură în ceea ce privește exporturile de petrol rusesc, care, spune el, au beneficiat de un tratament neobișnuit în cea mai mare parte a administrației Biden.
Cu câteva săptămâni înainte de a-și părăsi funcția, Biden a înăsprit măsurile privind petrolul rusesc, cu scopul de a izola și mai mult economia Rusiei, iar intensificarea acțiunilor americane în direcția asta ar putea să fie un pumn tare în stomacul economic al regimului de la Kremlin. Dar nu suntem siguri că Trump vrea asta, ci poate aruncă cu vorbe doar ca să se ajungă la negocieri. Însă e periculos să joci la blufare cu Putin, iar Trump ar putea să se ardă dacă face asta. Sau poate s-au vorbit deja între ei și joacă amândoi la blufare. Iar ăsta-i cel mai rău scenariu din câte există.
Reacția Rusiei la amenințarea lui Trump
Între timp, Rusia spune că amenințările lui Trump cu noi sancțiuni nu o vor opri să-și atingă obiectivele în Ucraina. Șefa propagandei ruse, Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că Statele Unite recunosc acum realitatea situației de pe front, iar Ucraina a pierdut din cauza încrederii în administrația americană anterioară.
„Primul rând al postării este cel mai important. Timp de multe luni, SUA s-au concentrat pe victoria Ucrainei. Acum se recunoaște realitatea că poziția Ucrainei pe câmpul de luptă este proastă”, a indicat Zaharova pentru CNN. Ea a mai spus: „Adevărul este că Ucraina a pierdut, pentru că au avut încredere și s-au bazat pe Casa Albă anterioară. În ceea ce privește noile sancțiuni, ne-am confruntat deja cu atât de multe sancțiuni și ele nu au împiedicat realizarea obiectivelor noastre”.
Foto: YURI KADOBNOV/AFP via Getty Images
Trump afirmă că Rusia deține „toate cărțile” în conflictul cu Ucraina
Trump a declarat vineri că ajungerea la un acord final pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina ar putea fi mai ușor de realizat prin negocieri cu Moscova decât cu Kievul.
Trump a ținut să spună că Putin deține „toate cărțile” și că, având în vedere dinamica actuală a câmpului de luptă, „oricine” în locul lui Putin ar bombarda Ucraina. Adică e fix retorica ieșită și din gura Mariei Zaharova.
Video: Aaron Rupar/X
Direct din Biroul Oval, Trump, deși și-a exprimat dorința de a sprijini Ucraina, a îndemnat Kievul să fie mai activ în găsirea unei soluții de pace, spunând că „trebuie să se pună pe treabă” pentru a ajunge la un acord.
„Cred că ne descurcăm foarte bine cu Rusia, dar în acest moment ei bombardează Ucraina în mod agresiv. Și Ucraina... mi se pare mai dificil, sincer, să tratez cu Ucraina, pentru că ei nu au cărțile”, a declarat Trump.
Dar stați că adevărata idioțenie vine la final: Trump a subliniat că Putin este motivat de dorința de a pune capăt războiului, spunând că „el vrea să-l oprească și să-l rezolve” și că „a lovit puternic” Ucraina pentru a forța o încheiere a conflictului.
Ce înțelegem din declarațiile lui Trump? Că în loc să condamne agresorul, sugerează că e mai ușor să negociezi cu el pentru că „deține toate cărțile”. Practic, în loc să spună clar că Rusia e cea care a invadat Ucraina și că trebuie să-și asume responsabilitatea, el normalizează agresiunea spunând că „oricine” în locul lui Putin ar fi făcut la fel, ca și cum războiul ar fi o simplă inevitabilitate, nu o alegere deliberată a Kremlinului.
E ca și cum un individ de 1,90 m și 120 de kg s-ar lua la bătaie cu unul de 1,65 m și 60 de kg, iar Trump ar veni și i-ar spune celui mai scund: „Boss, trebuie să accepți că te-a bătut gagiul ăsta mai mare și că o să îți fure și bicicleta și tu o să mergi pe jos acasă. Altfel, dacă nu accepți, o să-ți mai dea niște pumni”.
Adică, mai degrabă decât să-i spună agresorului să înceteze, Trump pune presiune pe victimă să cedeze. E un mod de a trata conflictul care nu prea are de-a face cu ideea de dreptate, ci cu ideea că cine are mai multă forță are dreptatea de partea sa.
Altfel spus, Trump adoptă un ton care, voit sau nu, avantajează Rusia, tratând agresiunea ei asupra Ucrainei ca pe un fapt împlinit și inevitabil, punând în același timp presiune pe Kiev ca să cedeze mai repede și să ajungă la o înțelegere cu agresorul, evident, acceptând condițiile agresorului.
Ucraina chiar are cărți
Așa cum bine remarcă jurnalistul CNN Jim Sciutto, este absurd să se afirme că Ucraina nu are cărți de joc, în condițiile în care Trump a eliminat în mod deliberat multe dintre acestea prin suspendarea ajutorului american cătr Kiev și prin stoparea fluxului de informații.
Ideea că „Rusia are toate cărțile” și că „Ucraina trebuie să se pună pe treabă” și să accepte pacea „în orice condiții” este nu doar incorectă, dar și periculoasă, pentru că ignoră realitatea pe teren. Care e aceasta?
Păi chiar dacă nu are superioritatea militară convențională a Rusiei, operațiunile cu drone ale armatei ucrainene sunt atât de avansate încât armata americană învață din tactica lor, după cum indică Jim Sciutto. Ucraina a reușit să lovească adânc în teritoriul rusesc și să afecteze infrastructura critică, inclusiv baze aeriene strategice.
În plus, victoria navală a Ucrainei în Marea Neagră este un exemplu clar că are cărți chiar bine în lupta cu Rusia lui Putin. De ce? Pentru că deși nu are o flotă proprie semnificativă, Ucraina a reușit să scoată din joc o mare parte din flota rusă, ceea ce a forțat Rusia să-și retragă multe nave din Crimeea. Iar asta este o realizare majoră, nu un semn de slăbiciune.
(O hartă care indică cu albastru teritoriul pe care Ucraina l-a eliberat de la invazia din 2022. Practic se arată că s-a utilizat eficient asistența militară obținută din Occident). Foto: Katarzyna Pisarska/X
SUA continuă să lase Ucraina „fără cărți” în lupta cu Rusia
Administrația Trump tocmai a suspendat temporar accesul Ucrainei la imaginile satelitare comerciale achiziționate de guvernul SUA prin compania Maxar, conform Agenției Naționale de Informații Geospațiale (NGA) și Maxar. Ucraina a folosit aceste imagini pentru a urmări mișcările trupelor ruse, a evalua terenul și a planifica operațiuni militare. Decizia face parte din seria de măsuri ale administrației Trump privind stoparea fluxului de informații secrete către Kiev, lucru care limitează astfel capacitatea Ucrainei de a desfășura atacuri împotriva Rusiei.
Reprezentanții Maxar au declarat că respectă angajamentele contractuale cu guvernul SUA și cu partenerii internaționali, iar fiecare client decide cum folosește datele furnizate. Deși guvernul american a redus partajarea informațiilor de intelligence cu Ucraina pentru operațiuni ofensive, potrivit CNN, SUA continuă să ofere date care pot fi utilizate exclusiv în scop defensiv.
Foto: Maxar via Profimedia Images
Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a declarat vineri că are loc „cea mai intensă muncă de până acum” cu echipa lui Donald Trump, în pregătirea vizitei sale în Arabia Saudită pentru negocieri privind încheierea războiului din Ucraina.
Zelenski a subliniat că obiectivul principal este obținerea păcii cât mai rapid și asigurarea securității Ucrainei. Liderul de la Kiev a precizat și că Ucraina colaborează activ cu partenerii săi pentru a lua „măsurile necesare” în vederea unui acord de pace și că întâlnirea de săptămâna viitoare cu oficialii americani din Arabia Saudită urmărește să accelereze procesul diplomatic.
În același timp, Zelenski a condamnat atacul aerian masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în timpul nopții de joi spre vineri, în care mai multe regiuni au fost vizate de zeci de rachete și drone. El a acuzat Moscova că lovește infrastructura energetică și obiective civile „la fel de cinic și laș ca întotdeauna”, ignorând eforturile Ucrainei și ale comunității internaționale pentru a pune capăt războiului. Cu toate acestea, Zelenski a reiterat că Ucraina rămâne angajată în atingerea păcii „cât mai curând posibil” și va continua să caute soluții pentru securitatea pe termen lung a țării.
Separat, cotidianul american The Hill scrie că se fac presiuni în tabăra republicană pentru ca Trump să revină asupra deciziei de a suspenda ajutorul militar pentru Ucraina.
Tabăra republicană care dorește reluarea sprijinului pentru Kiev recunoaște că Trump are dreptul să oprească temporar livrările de arme către Ucraina pentru a evalua situația războiului, pentru a face presiuni asupra aliaților NATO să își intensifice contribuțiile și pentru a crea o fereastră de negociere a unui acord de pace cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.
Foto: REUTERS/Alina Smutko
Republicanii moderați, nu ăia MAGA, avertizează însă că oprirea fluxului de arme și muniții către Ucraina pentru o perioadă prea lungă de timp ar putea avea un efect devastator asupra capacității de luptă a Ucrainei, ceea ce ar submina influența acesteia în negocierile cu Rusia. În plus, grupul acesta de republicani moderați spun că schimbul de informații dintre SUA și Kiev ar trebui reluat imediat, întrebându-se ce au de câștigat Statele Unite din privarea Ucrainei de informații esențiale privind câmpul de luptă.
Putin nu vrea pace, ci o Ucraină subjugată
Bordul editorial al celor de la Wall Street Journal scrie că deși Donald Trump susține că Vladimir Putin își dorește pacea în Ucraina, realitatea este că Rusia își intensifică cerințele, vizând o „pace a subjugării” în care Ucraina rămâne vulnerabilă la viitoare agresiuni.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu va tolera prezența trupelor europene în Ucraina, considerând acest lucru o implicare directă a NATO împotriva Rusiei. Acest refuz vine după ce Trump a acceptat deja una dintre cerințele lui Putin, respectiv excluderea Ucrainei din NATO după încheierea războiului. Acum, Kremlinul respinge și planul propus de Franța și Marea Britanie, care ar fi presupus desfășurarea unor trupe în Ucraina după război, dar în afara structurii NATO.
De fapt, scopul real al lui Putin nu este pacea, ci menținerea Ucrainei într-o stare de slăbiciune și izolare față de Occident, pregătind terenul pentru o nouă agresiune.
Dacă Rusia ar fi interesată cu adevărat de pace, notează Wall Street Journal, nu s-ar opune unui plan care nu reprezintă o amenințare militară directă. În schimb, Kremlinul își continuă strategia expansionistă, încercând să obțină prin negocieri ceea ce nu a reușit pe câmpul de luptă. Totodată, Rusia profită de presiunile pe care administrația Trump le exercită asupra Ucrainei, cerând tot mai multe concesii fără a oferi nimic în schimb.
În acest context, SUA continuă să slăbească poziția Ucrainei, solicitându-i lui Zelenski să accepte un armistițiu imediat în schimbul unui acord economic legat de resursele minerale. În plus, Trump refuză să ofere Ucrainei informații strategice esențiale pentru apărarea sa, facilitând astfel escaladarea violențelor din partea Rusiei.
Cu alte cuvinte, așa cum țin să precizeze și jurnaliștii de la Wall Street Journal, procesul de pace propus până acum pare unilateral, cerând doar Ucrainei să cedeze, în timp ce Rusia își mărește pretențiile și își consolidează câștigurile teritoriale obținute printr-o invazie neprovocată.
Share this post