Pensiile speciale, protejate de CCR. Reforma fiscală pentru 2025, sub semnul întrebării
CCR a decis că impozitarea progresivă a pensiilor speciale încalcă principiile constituționale. Decizia vine în contextul unui deficit bugetar mare și în timpul unui blocaj pentru formarea Guvernului.
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat joi că este neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Măsura a fost prevăzută în reforma pensiilor speciale, adoptată în 2023, dar CCR spune că pensiile speciale pot fi impozitate doar cu cel mult 10%, așa cum se întâmplă și la pensiile bazate pe contributivitate, potrivit HotNews.
Foto: CCR via Alex Micsik/Agerpres Foto
În consecință, decizia CCR anulează toată reforma pensiilor speciale, așa cum indică și Euronews, care mai precizează că măsura este neconstituțională, potrivit CCR, atât pentru pensiile militarilor, cât și pentru cele ale magistraților.
Ce înseamnă partea necontributivă a pensiilor speciale?
Pensiile speciale includ două componente:
Partea contributivă: cea care se referă la contribuțiile plătite de beneficiar pe parcursul activității profesionale.
Partea necontributivă: este cea care reprezintă un supliment acordat peste suma rezultată din contribuțiile proprii, stabilit prin legi speciale.
Spre exemplu, dacă o persoană cu pensie specială primea anterior o pensie cu o componentă necontributivă de 5.000 lei, această sumă putea fi impozitată progresiv, cu cote crescătoare pentru tranșe mai mari. După decizia CCR, întreaga sumă necontributivă de 5.000 lei va fi impozitată cu o cotă fixă de 10%, rezultând un impozit de 500 lei.
Surse din domeniul juridic au declarat pentru Explicativ că această hotărâre a CCR „uniformizează impozitarea părții necontributive a pensiilor speciale, eliminând sistemul de cote progresive aplicat anterior”.
E bine sau rău?
Depinde pe cine întrebi.
Există voci din societatea civilă care susțin că impozitarea progresivă discrimina beneficiarii pensiilor speciale, încălcând principiul egalității în fața legii, iar decizia de joi a CCR nu ar face decât să aducă uniformitate în aplicarea fiscalității.
Mai mult, surse politice au declarat pentru Explicativ că „un lucru benefic” generat de decizia CCR se referă la faptul că beneficiarii pensiilor speciale „știu acum exact cât vor plăti, fără să fie afectați de schimbări legislative ulterioare privind cotele progresive”.
Publicația Economica.net a indicat faptul că prin decizia CCR s-a constatat că impozitarea progresivă încalcă Constituția României pentru că:
metoda de calcul a părții contributive și necontributive este neclară;
folosirea unor indicatori variabili (câștigul salarial mediu brut/net) duce la recalculări anuale ale pensiilor, ceea ce afectează stabilitatea drepturilor;
textul de lege nu respectă cerințele de calitate legislativă și de securitate juridică.
Așa că rămâne valabilă impozitarea fixă de 10% aplicabilă atât părții contributive, cât și celei necontributive, conform Codului fiscal, iar decizia CCR este definitivă și obligatorie.
Pe de altă parte, există voci în spațiul public care indică faptul că pensiile speciale sunt deja un subiect controversat, deoarece nu sunt bazate exclusiv pe contribuții, iar impozitarea progresivă ar fi fost un instrument pentru a reduce dezechilibrele dintre pensii mari și pensii mici.
O sursă din Ministerul Finanțelor a declarat pentru Explicativ că sistemul progresiv aducea mai multe venituri din partea celor cu pensii foarte mari. Cu cota de 10%, statul va ajunge să colecteze mai puțin de la cei care beneficiază de pensii speciale.
În plus, decizia CCR are și impact asupra percepției publice privind posesorii de pensii speciale. Mai concret spus, decizia prin care CCR a constatat că dispozițiile articolului 101 din Codul fiscal sunt neconstituționale poate fi percepută ca favorizând categoriile privilegiate, alimentând nemulțumirea celor care primesc doar pensii bazate pe contribuție.
La nivel economic, decizia CCR afectează reforma pensiilor speciale, condiție necesară pentru cererea 3 de plată din PNRR, așa cum informeză Economedia.
Sumarizând decizia de joi a CCR, aceasta poate fi tradusă ca fiind una corectă din punct de vedere legal, însă poate fi în același timp percepută ca fiind și o decizie inechitabilă din punct de vedere social. Deși respectă principiile constituționale, riscă să accentueze percepția unei justiții sociale inegale, mai ales într-un context în care există un decalaj semnificativ între pensiile speciale și cele bazate pe contribuții.
Indexarea salariilor și a pensiilor din 2025
Începând cu 1 ianuarie 2025 sunt programate majorări de pensii și salarii care vor pune presiune pe un buget deja întins la maximum, cu un derapaj fiscal sever, unde deficitul se va duce către 9% în 2024 și care ar trebui redus anul viitor, conform angajamentelor asumate prin planul fiscal, scrie Economedia.
În plus, datoria publică a sărit de 53,1% din PIB, iar în spațiul public se vorbește deja de măsuri de austeritate, precum înghețarea pensiilor și salariilor, acesta fiind și unul din punctele fierbinți de discuție în cadrul negocierilor pentru formarea viitoarei coaliții de guvernare.
În tot acest context, prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a avertizat miercuri, într-un mesaj postat pe Facebook, asupra situației economice și politice a României, subliniind că perspectivele ratingului de țară au fost înrăutățite și că guvernul PSD-PNL a crescut foarte mult cheltuielile statului pe toate palierele: funcționare, investiții, salarii și pensii.
Ciprian Ciucu, citat de RFI, a mai spus că este nevoie ca noul guvern că să oprească indexarea salariilor și a pensiilor – măsură foarte impopulară – și să taie cheltuielile statului, pentru a ajunge la un deficit bugetar, agreat cu Comisia Europeană de circa 7%.
Având în vedere că viitorul guvernul al României este pus în fața situației de a adopta măsuri nepopulare pentru a echilibra bugetul și a reduce deficitul, înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor este una dintre măsurile care ar putea fi luate prin OUG pentru a reduce cheltuielile publice.
Dar această măsură, mai ales în ceea ce privește înghețarea pensiilor contributive (care afectează majoritatea populației), ar contrasta puternic cu decizia CCR, care menține regimul favorabil pentru pensiile speciale, în special cele mari.
Scurt pe doi, ca în tenis, majoritatea pensionarilor se confruntă cu pensii mici, bazate strict pe contribuții, iar aplicarea unei înghețări a pensiilor contributive, coroborată cu eliminarea impozitării progresive a pensiilor speciale, poate amplifica sentimentul de inechitate în plan social, într-un moment în care oamenii sunt supărați pe clasa politică și devin vulerabili la manipularea electorală desfășurată de partidele extremiste care fac parte din blocul politic așa-zis suveranist.
La modul general, mulți dintre români consideră că pensiile speciale reprezintă un privilegiu și că o impozitare progresivă ar fi ajutat la reducerea presiunii financiare generale. Prin urmare, înghețarea pensiilor și salariilor pentru bugetari, fără măsuri similare pentru categoriile speciale, ar putea să genereze tensiuni sociale și o creștere a capitalului electoral pentru candidații extremiști la alegerile prezidențiale din primăvara lui 2025.
De ce? Pentru că percepția generală la firul ierbii, așa cum mi-a precizat un angajat al unei școli dintr-o localitate din Giurgiu, este că măsurile guvernamentale afectează mai mult categoriile vulnerabile, în timp ce categoriile privilegiate (cum ar fi beneficiarii pensiilor speciale) sunt protejate „de sistem”.
Totuși, oamenii trebuie să înțeleagă că efortul bugetar pentru majorările salariale pentru bugetari, dar și pentru indexarea pensiei ar genera un efort suplimentar de circa 28 de miliarde de lei din partea guvernanților.
Iar problema e că Guvernul României, pentru a putea să onoreze aceste măsuri care sunt aplicate de la 1 ianuarie, trebuie să se împrumute pe piețele externe. Iar în acest moment România e doar la o treaptă distanță de a fi retrogradată la categoria „Junk” de agențiile internaționale de rating. Ei bine, dacă se întâmplă acest lucru, guvernanții se vor împrumuta mult mai scump şi pentru sume de bani mult mai mici.
Așa cum se arată și într-o analiză a Newsweek România, o astfel de situație are două urmări care pot fi resimțite de pensionari:
împrumuturile făcute de România pentru plata pensiilor pot fi plătite printr-o creștere controlată a inflației, ca să fie mai mulţi bani pe piaţă. Dar creșterea aceasta a inflației va mușca din pensiile pensionarilor.
pensionarii vor pierde bani, pentru că le scade puterea de cumpărare. Iar al doilea efect va fi acela că România se va împrumuta pentru plata pensiilor cu o dobândă și mai mare, ceea ce ne va putea apropia de momentul unei incapacităţi de plată.
În altă ordine de idei, viitorul Guvern trebuie să ia măsuri dure ca să acopere problmele economice ale României, iar la dispoziție are venituri cu aproape 10% mai mici decât cheltuielile și se confruntă cu lisa unui buget pentru 2025, așa cum precizează și jurnaliștii de la Observator, care mai spun că pensiile şi salariile planificate să crească de la 1 ianuarie ar putea fi îngheţate, iar taxele şi impozitele, mărite. Între timp, oamenii de afaceri critică instabilitatea care le ameninţă afacerile, mai ales după ce Bursa de Valori a pierdut un miliard de euro în doar câteva minute după ce PSD s-a retras de la negocierile pentru noul guvern.