Modul în care ignorarea romilor subminează România: Un apel pentru apărarea națiunii

Alegerile din România din 2024 se desfășoară pe fundalul unei lupte mult mai profunde: o confruntare privind identitatea țării, locul său în Europa și angajamentul său față de democrație.

Nov 29, 2024

Ascensiunea neașteptată a ultranaționalistului de extremă dreaptă, Călin Georgescu, a zdruncinat scena politică. În timp ce națiunea se pregătește pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale și pentru scrutinul parlamentar din 1 decembrie, românii se află în fața unei alegeri cruciale: vor îmbrățișa incluziunea, stabilitatea și progresul sau vor ceda în fața divizării și excluderii, care amenință să erodeze fundamentele democratice?

În centrul acestei alegeri se află o întrebare pe care România o evită de decenii: ce viitor îi așteaptă pe cei 2,5 milioane de cetățeni romi? Tratamentul aplicat romilor nu este doar o măsură a conștiinței morale a României, ci și un test al sănătății sale politice și economice. Fiind cea mai tânără și cea mai rapid crescătoare categorie demografică, romii reprezintă un potențial neexploatat pentru revitalizarea forței de muncă, consolidarea instituțiilor democratice și întărirea angajamentelor europene. Totuși, decenii de excludere sistemică au transformat acest potențial într-o vulnerabilitate exploatată de extrema dreaptă și de puteri externe, precum Rusia.

Foto: Roma for Democracy Romania

Ascensiunea extremismului de dreapta nu se produce în izolare. Figuri precum Georgescu, cu retorica lor xenofobă și legăturile obscure cu Moscova, prosperă pe fondul divizărilor sociale. Romii, adesea transformați în țapi ispășitori, devin atât instrumente, cât și ținte ale acestei strategii. Excluderea economică și lipsa de reprezentare politică nu sunt doar simptome ale degradării societale; ele sunt diviziuni intenționate, utilizate de extremiști pentru a submina încrederea în instituțiile democratice.

Risc pentru securitatea națională

Un raport al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) din 2021 avertiza că romii din România se confruntă cu niveluri ridicate de discriminare și incidente motivate de ură—o fractură socială pe care grupările de extremă dreaptă și puterile externe o exploatează cu ușurință. Mișcări naționaliste precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și platforma emergentă a lui Georgescu se hrănesc cu sentimentul anti-romi, folosindu-l pentru a-și mobiliza alegătorii și a demola normele democratice. Sub pretextul apărării suveranității și valorilor tradiționale, aceștia contribuie la erodarea democrației. Flirtul lui Georgescu cu autoritarianismul și alinierea sa la narațiunile pro-ruse amplifică incertitudinea.

Excluderea romilor—aproape 10% din populație—este mai mult decât un eșec moral. Ea reprezintă un pericol tot mai mare pentru securitatea națională. Fără reforme semnificative, instituțiile democratice ale României rămân fragile, incapabile să reziste presiunilor interne și externe. Impactul este uriaș, afectând viața de zi cu zi a cetățenilor. Atunci când forțele de ordine vizează în mod disproporționat romii sau când sistemul judiciar eșuează în a oferi dreptate, încrederea publicului se prăbușește. În ciuda numeroaselor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care condamnă astfel de abuzuri, progresul în combaterea acestora a stagnat, amplificând criza de guvernare.

Costul economic al excluderii

Excluderea romilor este o greșeală costisitoare pe care România nu și-o mai poate permite. Comisia Europeană estimează că această excludere costă Uniunea Europeană 5,7 miliarde de euro anual, România suportând peste 1 miliard din această povară. Rata ridicată a sărăciei—78% dintre romi sunt expuși riscului de sărăcie, iar 53% trăiesc în condiții de privare materială severă—semnalează o hemoragie economică. Doar 41% dintre romi declară că au un loc de muncă plătit, 35% dintre aceștia fiind considerați „săraci activi”, iar 59% dintre tinerii romi nu sunt angajați, nu urmează studii și nici nu participă la programe de formare, lipsind astfel națiunea de o forță de muncă productivă, reducând veniturile fiscale și limitând consumul. Aceste cifre relevă un cerc vicios al stagnării

economice care îi afectează pe toți românii. Rata ridicată a emigrației agravează problema; un număr semnificativ de tineri, atât romi, cât și neromi, caută oportunități mai bune în străinătate, diminuând competitivitatea economică a României.

Investițiile în educație și ocuparea forței de muncă pentru romi sunt o necesitate strategică. Fiecare euro investit aduce un randament de 2 până la 5 euro—în cazul educației timpurii, acesta crește la 7-17 euro—un potențial remarcabil de creștere, care rămâne în mare parte neexploatat. Imaginați-vă transformarea economică care ar putea veni din asigurarea accesului echitabil la educație de calitate și din sprijinirea antreprenorilor romi.

Necesitatea unei guvernări incluzive

Reprezentarea politică este un alt domeniu în care România rămâne în urmă. În ciuda numărului lor, romii dețin doar 150 din cele 40.000 de mandate de consilieri municipali. Această subreprezentare flagrantă îi privează de capacitatea de a modela politicile pentru comunitățile lor, lăsându-i vulnerabili în fața neglijenței politice și a exploatării. Excluderea lor este sistemică și adânc înrădăcinată. De exemplu, statutul de „utilitate publică”, care garantează un loc în Parlament și finanțare pentru grupurile minoritare, a fost acordat unui singur partid rom, strâns legat de cel mai mare partid mainstream, eliminând practic alternativele politice reale. Această monopolizare asigură excluderea vocilor rome, chiar și în spațiile concepute aparent pentru a le reprezenta.

Exploatarea nu se oprește aici. Fenomenele de cumpărare a voturilor și clientelism sunt omniprezente, transformând alegerile în tranzacții superficiale, mai degrabă decât exerciții democratice autentice. Această corupție nu doar că le neagă romilor o participare semnificativă, ci corodează și integritatea întregului proces democratic al României.

Asigurarea unei reprezentări proporționale pentru romi este un prim pas necesar. Reformele electorale trebuie să demonteze practicile exploatatoare și să creeze un cadru care să permită cetățenilor să participe în condiții egale. Liderii romi trebuie, de asemenea, să fie numiți în roluri influente în guvern și diplomație, poziții în care vocile lor pot influența politicile naționale și pot întări credibilitatea internațională a României.

Guvernarea incluzivă ar aduce beneficii tuturor. Ea stabilizează democrația, asigurând reprezentarea și implicarea tuturor comunităților. Adoptarea acestui model este o necesitate strategică pentru România, dar și o chestiune de echitate. O democrație care exclude aproape o zecime din populație nu poate pretinde legitimitate.

Votează pentru apărarea națiunii

Alegerile din 2024 sunt despre alegerea unui viitor. Va merge România spre progres și incluziune sau va cădea pradă stagnării și divizării?

Pentru a apăra democrația și a asigura un viitor mai luminos, alegătorii trebuie să respingă retorica periculoasă a extremismului de dreapta și să voteze pentru lideri angajați în sprijinul democrației. România are nevoie de lideri care să consolideze instituțiile democratice și să susțină valorile europene.

Un vot pentru incluziune este un vot pentru securitate națională. România are nevoie de lideri care să destrusctureze rețelele extremiste de dreapta, să contracareze manipularea externă și să restabilească încrederea în capacitatea țării de a-și proteja cetățenii.

Un vot pentru justiție este un vot pentru echitate, care aduce beneficii tuturor. Pentru a crea o societate echitabilă, România are nevoie de lideri care să se angajeze să elimine prevederile neconstituționale privind statutul de „utilitate publică”, care suprimă reprezentarea romilor, și care să implementeze reformele necesare pentru combaterea discriminării în domeniul locuirii, educației și sănătății.

Un vot pentru progres este un vot pentru transformare economică. Liderii care susțin investițiile în educație, ocuparea forței de muncă și antreprenoriat—în special pentru romi—pot debloca un potențial neexploatat și pot stimula creșterea economică. Fiecare euro investit în incluziune va construi puterea și reziliența economică a României.

Viitorul României depinde de alegătorii care resping divizarea și aleg lideri care reprezintă incluziune, responsabilitate și viziune. Votând pentru aceștia înseamnă a vota împotriva forțelor care doresc să submineze națiunea.

Votează pentru a apăra România. Votează pentru incluziune și justiție. Votează pentru un viitor în care fiecare cetățean are un rol în succesul țării. Acum este momentul.

Autor invitat: Mensur Haliti este vicepreședinte pentru democrație și dezvoltare în cadrul Fundației Romilor pentru Europa

A guest post by

Mensur Haliti

Mensur Haliti este vicepreședinte pentru democrație și dezvoltare a rețelei în cadrul Fundației Romilor pentru Europa.