Marea Britanie își schimbă strategia militară pentru Ucraina: România, un punct-cheie în noul plan de securitate european

Keir Starmer își reorientează sprijinul militar pentru Kiev, punând accent pe capacități aeriene și navale. România joacă un rol-cheie. E una dintre țările alese pentru staționarea forțelor aliate.

Premierul britanic Keir Starmer și-a schimbat strategia privind sprijinul militar acordat Ucrainei după încheierea războiului, iar România face parte din această schimbare, după cum informează jurnaliștii de la Bloomberg.

Foto: bloomberg.com

Inițial, Marea Britanie dorea să formeze o „forță de reasigurare” formată din aproximativ 30.000 de trupe europene staționate pe teritoriul Ucrainei pentru a menține pacea. Însă, pe măsură ce sprijinul pentru trupe la sol a scăzut, atât din cauza opoziției unor state europene, precum Italia, cât și a amenințărilor Rusiei lui Putin de a nu desfășura trupe militare NATO în Ucraina, Starmer își reorientează atenția către sprijinul aerian și naval, după cum indică Financial Times.

Starmer a sugerat joi că prioritatea este sprijinirea soldaților ucraineni care vor forma prima linie de apărare împotriva oricăror amenințări viitoare din partea Rusiei după încheierea războiului.

„Ei au capacitatea, au numărul și au experiența frontului. Nu vorbim despre ceva care să înlocuiască această capacitate. Vorbim despre ceva care consolidează acest lucru și apoi pune în jurul său capabilități în ceea ce privește aerul, apa, marea și pământul”, a spus premierul britanic, citat de Bloomberg.

Concret, noua strategie a guvernului de la Londra pune accent pe susținerea forțelor ucrainene cu capacități aeriene și maritime, fără a înlocui armata Ucrainei, ci consolidând apărarea acesteia. Ei bine, acest lucru implică desfășurarea de avioane de luptă, supraveghere aeriană și patrulare navală în Marea Neagră.

Premierul britanic Keir Starmer a inițiat deja discuții cu lideri militari din mai multe țări pentru a forma o forță de menținere a păcii care să vină în sprijinul Ucrainei. Aproximativ 30 de țări europene, alături de Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, au exprimat interes pentru participare prin furnizarea de soldați, aeronave, nave, sprijin logistic și informațional.

Planificatorii militari din așa-znumita „coaliție a celor dispuși” au discutat joi cu premierul Keir Starmer despre unde vor fi realimentate mijloacele de sprijin pentru Ucraina post-război, cum ar fi avioanele, unde vor fi amplasate, cum se vor integra în activitatea militară mai amplă de la sol din Europa de Est și cine furnizează sprijin tehnic.

Foto: Alastair Grant/Getty Images via Bloomberg

Un element central al strategiei la care lucrează de zor europenii și britanicii este dislocarea forțelor aviatice aliate în Polonia și România, alături de patrule navale în Marea Neagră, desfășurate cu nave de război și dragoare de mine (nave specializate folosite pentru detectarea, neutralizarea și eliminarea minelor marine).

În tot acest context, ministrul britanic al forțelor armate, Luke Pollard, a subliniat că discuțiile se concentrează în perioada asta pe locațiile exacte ale unităților, inclusiv desfășurarea aeronavelor Typhoon și modul în care acestea vor fi întreținute și integrate cu resursele oferite de alte state aliate.

România joacă un rol-cheie în această strategie, fiind una dintre țările alese, potrivit Bloomberg, pentru staționarea forțelor aviatice aliate. În plus, patrularea în Marea Neagră ar crește securitatea pe flancul estic al NATO și ar spori, în același timp, securitatea țării noastre.

În timp ce Marea Britanie și Franța rămân singurele țări care și-au exprimat public dorința de a trimite trupe terestre, celelalte state implicate în discuții preferă să contribuie prin furnizarea de echipamente militare și sprijin logistic. Astfel, în loc să trimită trupe direct în Ucraina, aliații europeni și internaționali ai Ucrainei ar putea redistribui forțe în alte zone NATO din Europa de Est (inclusiv România) pentru a permite altor state să ofere sprijin direct forțelor militare ale Kievului.

Britanicii vor ca țările care fac parte din discuțiile pentru a oferi garanții de securitate Kievului să contribuie cu o serie de aeronave, inclusiv avioane capabile să supravegheze îndeaproape frontiera cu Rusia, precum și avioane capabile să doboare orice rachetă lansată în spațiul aerian ucrainean prin încălcarea oricărui acord de pace.

Atenție, însă, că rămâne momentan neclar ce măsuri ar putea lua coaliția asta „a celor dispuși” fără sprijinul direct al lui Donald Trump și al celei mai puternice armate din lume, cea a SUA. Starmer a sugerat că planul ar fi viabil doar cu un așa-numit „backstop” american sub formă de acoperire aeriană și informații. Dar, în ciuda solicitărilor repetate din partea Regatului Unit și a altor lideri europeni care l-au vizitat recent pe Trump la Casa Albă, președintele american nu a spus până acum că ar fi dispus să își asume astfel de angajamente.

Citește și: Trump, Putin și harta cu care ar trebui să se trezească în fiecare dimineață Ciolacu, Bolojan și Hurezeanu

---