Președintele interimar Ilie Bolojan a organizat marți o conferință de presă pe tema tarifelor comerciale impuse de SUA în plan internațional, dar a abordat mai multe subiecte, inclusiv cazul așa-zisului emisar al lui Ciolacu, dar și eventuala retragere a unor trupe americane de pe teritoriul României.
I-am adresat președintelui interimar două întrebări directe despre costul real al protecției oferite de SUA în contextul geopolitic impus de Trump: cât va plăti România concret pentru a-și menține securitatea sub umbrela NATO și din ce surse bugetare va finanța o eventuală alocare de 5% din PIB pentru apărare.
Ilie Bolojan a recunoscut că lumea s-a schimbat și că România va avea de plătit o notă de plată mai mare pentru securitate. Însă a răspuns la întrebarea mea diplomatic, recunoscând totuși că va fi o sarcină suplimentară pentru statul român.
Foto: Administrația Prezidențială
Președintele interimar a respins ideea că România cheltuie efectiv pentru apărare peste 2% din PIB doar pe hârtie, dar a evitat complet un răspuns direct la prima întrebare: Ce îi oferim lui Trump concret? – bani, contracte, energie, loialitate comercială…?
Nu știm. Dar președintele interimar, deși a evitat să ofere cifre sau angajamente clare, a menționat în schimb posibilitatea de a apela la un credit european cu dobânzi mici, pentru a nu afecta alte priorități naționale precum educația sau sănătatea. Concret, s-a referit la creditul de apărare prin UE, ceea ce, de fapt, înseamnă că România va împrumuta bani pentru a plăti „abonamentul NATO”, căci așa vede Trump acum lucrurile. Plată pentru securitate!
Întrebările Explicativ pentru președintele Bolojan
Marco Badea: Trăim un context extraordinar de complicat în plan internațional. Administrația Trump, inclusiv prin vocea Ambasadei SUA la București, declară că pacea și securitatea nu mai sunt gratuite. Secretarul de stat american Marco Rubio spune că este nevoie ca țările Aliate din NATO să aloce 5% din PIB. Au apărut știri că industria americană și Administrația Trump spune „nu ne excludeți, voi, europenii, din achiziția de armament pentru consolidarea apărării europene”. Întrebarea mea către dumneavoastră e următoarea, și vreau să-mi răspundeți sincer: cât ne costă sau cât ne va costa pe noi, românii, ca să ne apere în continuare americanii, având în vedere că securitatea europeană nu se face peste noapte și având în vedere că Administrația Trump arată foarte deschis jocul tranzacțional pe care îl face în plan geopolitic cu Europa, inclusiv prin tarifele comerciale pe care le-a impus?
Președintele Ilie Bolojan: Așa cum v-am spus la început, suntem în niște vremuri complicate, în care, pe de o parte, avem aceste schimbări în sistemul comercial global care inevitabil vor avea un impact economic. Și, în al doilea rând, va trebui să contribuim fiecare țară europeană mai mult la apărarea Europei, inclusiv România. Aceste contribuții suplimentare vor însemna creșterea treptată a cheltuielilor de apărare. Din punctul acesta de vedere, România este într-o situație bună, pentru că, așa cum știți, suntem una din puținele țări europene care anul trecut am avut un buget de apărare care a depășit 2%, în timp ce media era de sub 2% în întreaga Uniune Europeană. Ceea ce trebuie să facem noi este să continuăm în această direcție și, așa cum am mai declarat, la Summitul care va fi organizat la Haga în luna iunie, cu siguranță vor fi luate niște decizii legate de etapele în care vor fi consolidate aceste cheltuieli de apărare, modul în care vor fi făcute și care vor fi angajamentele pe care fiecare țară membră NATO, inclusiv Statele Unite ale Americii, le vor avea în continuare față de NATO.
Marco Badea: Dacă-mi permiteți o foarte scurtă întrebare. Dar înainte, voiam doar să spun că România a alocat pe hârtie, dar a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru apărare. Așa că întrebarea mea către dumneavoastră este: în ce orizont de timp și din ce resurse, de unde va trebui să taie Guvernul împreună cu Administrația, pentru a aloca 5% din PIB pentru apărare, așa cum dorește Administrația Trump?
Președintele Ilie Bolojan: Datele pe care le-ați dat nu sunt corecte. Nu doar în buget, ci și efectiv, România a cheltuit anul trecut, a avut alocat și a și executat bugetar peste 2%. Aceasta este realitatea. În mod cert, creșterea cheltuielilor de apărare, chiar dacă o creștere de până la 1,5% nu va fi prinsă în deficitele bugetare, este, totuși, o cheltuială care va trebui acoperită de către state. Din acest punct de vedere, după discuția cu Ministerul de Finanțe, cea mai bună soluție pentru România înseamnă accesarea acestui credit pe care îl pune Uniunea Europeană la dispoziție. Avantajele lui este că există o perioadă de grație de 10 ani de zile, se rambursează în câțiva zeci de ani, iar dobânzile sunt mult mai mici decât un credit pe care România ar trebui să-l contracteze astăzi pentru a aloca direct la cheltuieli de apărare suplimentar sau a acoperi alte cheltuieli pe care bugetul de stat, în mod obligatoriu, trebuie să le facă, nu știu, pentru educație, pentru sănătate, pentru infrastructură. Deci, acesta este, de principiu, aranjamentul financiar și instituțional pe care îl va susține țara noastră. Dar, în mod cert, va fi, să spunem, o sarcină suplimentară pe care, până acum, nu o aveam.
România a cheltuit în 2024 sub 1% din PIB pe înzestrarea armatei
Într-un răspuns oficial către Camera Deputaților, Ministerul Apărării Naționale a precizat în 4 decembrie 2024 că doar 20% din bugetul alocat apărării este direcționat către înzestrarea armatei. Mai exact, în 2024, România a cheltuit aproximativ 2,6 miliarde de euro pe achiziții de tehnică militară și echipamente, ceea ce reprezintă doar 0,74% din PIB-ul estimat pentru anul trecut, cuprins între 340 și 350 de miliarde de euro.
În contrast, peste 4 miliarde de euro, adică echivalentul a peste 20 de miliarde de lei, au fost cheltuite de MApN în 2024 pentru salarii, pensii și alte drepturi financiare. Aceste date sugerează că majoritatea bugetului apărării este consumată de cheltuieli curente, nu de investiții în capacitatea reală de luptă a armatei române.
Foto: Economedia.ro
Concret, deși în 2023 a alocat 2,5% din PIB pentru armată, România a cheltuit efectiv doar 1,6%, acesta fiind cel mai scăzut nivel din 2017. De-abia în 2024 România a ajuns să execute aproape integral bugetul de apărare, cu 2,26% din PIB cheltuiți, dintr-un total alocat de 2,28%.
Pentru 2025, autoritățile române au planificat un buget de apărare de 42 miliarde de lei (peste 8,4 miliarde de euro), reprezentând 2,24% din PIB, cu posibilitatea extinderii la 2,5% în funcție de ritmul achizițiilor militare. Din această sumă, 3 miliarde de euro sunt dedicate investițiilor în echipamente și infrastructură, iar 5 miliarde de euro acoperă cheltuieli de funcționare precum salarii și pensii.
Ce a spus președintele Bolojan despre retragerea americanilor din România
Televiziunea americană NBC News a dezvăluit că Pentagonul analizează retragerea a aproximativ 10.000 de militari americani din Europa de Est, inclusiv din România și Polonia, o decizie care ar marca o diminuare semnificativă a prezenței SUA în regiune.
Trupele vizate au fost desfășurate în 2022, după invazia rusă în Ucraina, iar momentul ales este cu atât mai sensibil cu cât Trump încearcă să negocieze un armistițiu cu Putin. Oficialii europeni și analiștii militari avertizează că o astfel de retragere ar putea fi percepută de Moscova ca un semnal de slăbiciune a NATO și ar deschide calea unor noi acțiuni agresive ale Kremlinului, în timp ce administrația Trump justifică inițiativa prin nevoia de a reduce cheltuielile și de a muta resursele în zona Indo-Pacific.
În tot acest context, președintele interimar Bolojan a declarat că informațiile privind o posibilă retragere a trupelor americane din România și Polonia sunt „doar știri pe surse”, fără confirmări oficiale. El a precizat că nu există „nicio discuție și nicio informație oficială” care să susțină ideea unei dezangajări a Statelor Unite de pe flancul estic al NATO. „La ultima întâlnire a miniștrilor de Externe din Europa, secretarul de stat Marco Rubio a reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care țin de NATO”, a mai spus Bolojan.
De asemenea, președintele interimar a menționat că a discutat cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, pentru ca MApN să emită o poziție oficială privind subiectul. Iar poziția nu a întârziat să apară. MApN a transmis că țara noastră nu a primit nicio informare oficială până acum cu privire la la posibila retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia.
Totuși, Bolojan a recunoscut că în administrația americană, inclusiv la Pentagon, există discuții mai ample privind reducerea cheltuielilor și posibile reorganizări, dar fără legătură directă cu flancul estic. Cu toate acestea, președintele Bolojan a precizat că respectarea angajamentului față de NATO „nu înseamnă că nu pot fi în interiorul NATO anumite reașezări, dislocări, ceea ce se întâmplă în permanență”.
Cazul „Sprânceană”
Deși întrebat de mai multe ori, Bolojan a evitat să comenteze direct scandalul iscat de declarațiile lui Dragoș Sprînceană, omul de afaceri pe care Marcel Ciolacu l-a numit informal „emisar” în SUA, dar de care ulterior s-a delimitat. Bolojan a subliniat că politica externă a României trebuie făcută exclusiv de persoane oficial mandatate și a refuzat să intre într-un „lanț de declarații” care, în opinia sa, nu ar ajuta țara.
„O intenție bună care s-a derulat prost nu justifică reacții în cascadă”, a spus Ilie Bolojan, punctând că actualul context geopolitic și apropierea alegerilor amplifică orice gest politic. Întrebat dacă a fost informat de premierul Ciolacu despre desemnarea lui Sprînceană, Bolojan a evitat un răspuns clar, afirmând sec: „V-am răspuns”. Mesajul său general a fost de temperare, reafirmând nevoia ca România să rămână într-un cadru instituțional și să nu alunece în improvizații de politică externă cu actori neoficiali.
Recesiunea
Bolojan a tras un semnal de alarmă ferm privind riscul unei recesiuni economice în România, în contextul tarifelor comerciale impuse de administrația Trump și al posibilei escaladări a războiului economic transatlantic. „Tarifele care au fost anunțate de administrația Statelor Unite zilele trecute vor avea un efect negativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei românești”, a spus Bolojan, punctând că țara noastră este integrată adânc în lanțurile de producție europene. Domenii precum aluminiul, farmaceuticele sau componentele auto care includ oțel vor fi direct afectate, iar consecințele se vor simți imediat în industriile locale, a precizat președintele interimar.
El a mai spus, într-un ton foarte sincer, că România nu are spațiu de manevră prea mare: „Într-o țară ca România, cu deficite mari, orice fel de recesiune, orice fel de afectare a situației economice poate avea niște efecte foarte dure”.
Spre deosebire de alte state cu balanțe comerciale echilibrate, unde o recesiune poate fi amortizată, România, cu un buget fragil și un deficit structural ridicat, nu își permite luxul instabilității, a indicat președintele interimar, care a subliniat și că soluțiile stau în reducerea cheltuielilor publice, creșterea încasărilor și accelerarea absorbției de fonduri europene.
Foto: Administrația Prezidențială
Riscul escaladării unui război economic între SUA și UE este real și poate duce la o spirală a tarifelor și contratarifelor, cu efecte devastatoare pentru economiile dependente de export, cum este și cea românească, a mai indicat Ilie Bolojan, avertizând: „măsurile de represalii pe care Uniunea Europeană le-ar stabili în perioada următoare ar însemna de fapt să crească costurile escaladării, care ar putea să fie și mai mari pentru economia noastră, pentru că tarife peste tarife înseamnă inflație, înseamnă scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni economice”.
Însă actualul locatar interimar al Palatului Cotroceni a pledat pentru diplomație economică și negociere în loc de replici dure, care nu ar face decât să agraveze situația. Cu toate acestea, Bolojan a identificat și o posibilă direcție de adaptare: reconversia industriei auto spre sectorul apărării.
„Ceea ce a făcut compania Compa din Sibiu, cred că este un lucru bun. Și-au putut menține cifra de afaceri preluând comenzi pe partea de apărare. Dacă putem face asta cu mai multe companii, cred că este un lucru bun pentru a menține locurile de muncă și câștigurile în România”, a spus Bolojan, precizând că acest efort de transformare industrială ar putea amortiza șocul tarifelor și al unei potențiale contracții economice.
În final, Bolojan a subliniat că România se află într-un moment de decizie strategică: fie adoptă reforme ordonate care să reducă vulnerabilitățile bugetare și să evite majorări de taxe, fie intră într-o spirală de măsuri forțate, care ar putea afecta profund economia și stabilitatea socială. „Putem face declarații, putem genera știri, dar nu vom ajunge la o soluție de pe o zi pe alta. Cred că aceste provocări sunt și o oportunitate de a face ce trebuie pentru a crea condiții pentru prosperitate în țara noastră”, a mai spus șeful interimar al statului.
Oameni, nu holograme
Între toate acestea, Ilie Bolojan a spus că pune la dipoziție Palatul Cotroceni pentru dezbateri între candidații la alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai. Președintele interimar a spus că sălile de la Cotroceni, fiind parte din locul de muncă al viitorului președinte, sunt potrivite pentru discuții corecte și transparente. Mai mult, Ilie Bolojan a spus că e importantă confruntarea directă între candidați, dincolo de aparițiile virtuale, pentru ca românii să-și formeze o opinie clară asupra programelor și ideilor acestora.
Share this post