De ce nu simt românii creșterea economică?

Statistica arată o Românie în plină expansiune economică, dar în realitate, românii continuă să se confrunte cu dificultăți.

România este țara europeană cu cea mai mare creștere a Produsului Intern Brut din 2000 și până astăzi, iar dacă ne uităm pe cifrele oficiale țara noastră este peste Ungaria, Croația sau Grecia în ceea ce privește PIB / capita. Cu toate astea în România au loc mișcări sociale și politice care arată că o mare parte din populație este nemulțumită de evoluția economiei. Încercăm să răspundem la întrebarea de ce nu simt românii creșterea economică?

Foto: stiridecluj.ro

Citește și: În economia României s-au întâmplat și lucruri pozitive în 2024

În primul rând conceptul de PIB / capita este imaginea iluzorie a unei cifre care încorporează întreaga economie și reduce complexitatea. Acest indicator oferă doar o reprezentare statistică ușor de utilizat în comparațiile între țări, mai ales atunci când este adăugat factorul puterii de cumpărare. Sigur, la paritatea puterii de cumpărare, statistic România stă un pic mai bine decât Croația, dar asta înseamnă că românii trăiesc mai bine decât croații? Nu, cu siguranță majoritatea românilor nu trăiesc mai bine.

Percepția oamenilor este legată mai ales de bunăstare, iar acest concept ce pare vag la prima vedere îmbină două lucruri palpabile și importante: puterea de cumpărare (ce își permit oamenii să achiziționeze) și infrastructura în sens larg (transport, sănătate, educație, utilități). Dacă puterea de cumpărare este influențată de presiunile inflaționiste la nivel global, trebuie luat în calcul faptul că România a avut constant, pe parcursul anului 2024 cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește infrastructura în sens larg (drumuri, spitale, educație, utilități etc.) țara noastră e în urma țărilor europene, iar distanța nu s-a diminuat cu toate că am beneficiat de creștere economică în ultimele două decenii și jumătate. Dezvoltarea infrastructurii a intrat, în general, în responsabilitatea statului, cu toate că am avut parte de o oarecare stabilitate și guvernul nu s-a schimbat major în ultimii trei ani, nu s-au dus la capăt proiecte mari de infrastructură.

Sistemul de sănătate este printre cele mai slabe din Europa, iar prin structura lui nu încurajează participarea inițiativelor private. Cea mai mare parte din populație, din motive economice sau geografice fiind obligată să apeleze la serviciile publice.

Spre deosebire de celelalte țări din Europa, țara noastră are un mare procent de populație rurală, și câteva regiuni care s-au aflat constant pe primele locuri în clasamentul riscului de sărăcie și subdezvoltare. Diferențele din ultimii ani între zona București-Ilfov și județele din nordul Moldovei sau din sudul țării s-au accentuat, iar fenomenul gospodăriilor ce se întrețin din economia de subzistență încă persistă. Acest lucru nu e valabil doar în mediul rural, în unele județe diferențele dintre rural și urbanul mic sunt nesesizabile, dacă nu luăm în calcul accesul la apă și canalizare.

Un ultim punct este legat de ineficiența cheltuielilor bugetare, acolo unde este cea mai mare problemă a guvernelor din ultimii ani. Țara noastră are printre cele mai mici cheltuieli bugetare raportate la PIB, lucru care e influențat de mai mulți factori: pe de o parte sunt veniturile mici, atât din cauza taxelor mici (pe propritate, taxele pe muncă fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană), cât și din cauza inabilități instituțiilor guvernamentale de a colecta (în special în cazul TVA); pe de altă parte guvernul înregistrează record după record în privința deficitului, crescând datoria publică, într-un mod care nu este explicat suficient de ministerele responsabile – respectiv ministerul economiei, ministerul finanțelor și ministerul muncii.

Ineficiența cheltuielilor bugetare este cuplată și cu absorbția insuficientă a fondurilor europene, care ar fi putut asigura o supapă în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii.

Autor invitat: Teodor Dumitrescu - are o experiență de peste 12 ani în corporate finance și strategie financiară, coordonând proiecte complexe în industria automotive și FMCG, precum schimbări strategice și implementări de sisteme financiare. Este pasionat de geopolitică, macroeconomie și literatură.

Foto: Arhivă personală