Cum a devenit România terenul de testare al războiului hibrid rusesc: cazul Călin Georgescu și implicațiile pentru democrație

Campania lui Călin Georgescu a scos la iveală o realitate alarmantă: România a devenit o piesă centrală în războiul hibrid a Rusiei, cu implicarea unor actori locali.

Dec 28, 2024

Dacă tot am terminat cu sarmalele, acum e timpul să revenim la politica noastră cea de toate zilele și la războiul hibrid generat de Rusia împotriva țărilor NATO, desfășurat chiar pe teritoriul României.

Imagine sugestivă cu campania lui Călin Georgescu pe TikTok. Foto: Profimedia Images

Această realitate, documentată de presa română, presa internațională, organizațiile din străinătate și aliații externi ai țării, a început să fie contestată în spațiul public după dezvăluirile Snoop, potrivit cărora acțiunea de campanie „Echilibru și Verticalitate” de pe TikTok, prin care a fost promovat Călin Georgescu, a fost plătită din banii Partidului Național Liberal.

Așa cum am precizat în mai multe rânduri, operațiunea rusă de interferență în alegeri, cu Călin Georgescu în poziția de port-drapel, a fost desfășurată cu ajutorul unor facțiuni pro-ruse din instituțiile statului, partide și servicii. Dar nu e o operațiune coaptă în laboratoarele politice românești. Susținerea unei astfel de teze nu face decât să hrănească propaganda rusă și să afecteze suveranitatea și stabilitatea țării.

Imaginea de ansamblu în 9 puncte:

În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale, a fost desfășurată o campanie intensă pe rețelele sociale, în special pe TikTok, pentru a crește profilul de candidat al lui Călin Georgescu. Videoclipurile cu el au acumulat peste 52 de milioane de vizualizări în doar patru zile, atrăgând atenția mai ales electoratului tânăr.
Pe 21 noiembrie, cu doar trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Biroul Electoral Central (BEC) a dispus retragerea propagandei electorale online a lui Călin Georgescu, considerând că aceasta încalcă reglementările în vigoare. Pe scurt, Călin Georgescu distribuia materiale de propagandă electorală pe platforme de socializare care nu conțineau codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă, adică acel CMF.
Pe 24 noiembrie, Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, generând un șoc politic pentru partidele tradiționale și pentru întreaga clasă politică, cât și în plan internațional.
Campania online a lui Călin Georgescu a atras atenția prin creșterea rapidă a vizibilității pe platforme precum TikTok, ridicând suspiciuni privind sursele de finanțare și influențele externe.
Pe 28 noiembrie, s-a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în care s-a semnalat că popularitatea rapidă a lui Călin Georgescu nu a fost organică, ci a fost susținută și coordonată de un „actor statal”, iar indiciile arătau că acest actor statal a fost Rusia.
Ulterior, pe 4 decembrie, CSAT a desecretizat o parte din documentele ședinței, în care se preciza că existau similitudini între campania lui Georgescu și o campanie anterioară desfășurată de actori ruși în Ucraina.
În baza acestor documente, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, după ce au fost declasificate documente care indicau o posibilă influență externă în campania lui Georgescu.
Pe 20 decembrie, o investigație Snoop a relevat că PNL a finanțat campania online a lui Călin Georgescu, angajând firma Kensington Communication pentru a coordona promovarea pe TikTok.
Kensington Communication, firma care a derulat campaniile pe TikTok ale PNL, a susținut că nu a făcut și nu i s-a cerut vreo campanie pentru Călin Georgescu.

Care a fost relația dintre PNL și Kensington Communication?

Liberalii au plătit firma de consultanță politică pentru a realiza o campanie de promovare. Apoi, Kensington Communication a cooptat 130 de influenceri de pe platforma FameUp, aplicația unde pot fi plătiți creatorii de conținut de pe TikTok pentru a promova anumite mesaje. Inițial, campania gândită de Kensington, respectiv plătită de PNL, avea ca hashtag „echilibrusiseriozitate”, însă acesta a fost schimbat în „echilibrusiverticalitate”, hashtag-ul folosit pentru a-l promova pe Călin Georgescu. Schimbarea, susține firma Kensington Communication, a fost făcută fără „implicarea” sa.

Mai mult, Kensington Communication a transmis public că toate brief-urile furnizate către FameUp vizau o campanie de combatere a extremismului și de încurajare a valorilor euroatlantice, negând orice legătură cu promovarea lui Călin Georgescu.

Kensington Communication a cerut autorităților competente să investigheze posibilitatea ca campania să fi fost clonată sau deturnată în favoarea unui alt candidat și a anunțat că va depune o plângere penală pentru ca organele abilitate să cerceteze deturnarea, atacarea cu boți și/sau clonarea campaniei realizate la comanda PNL, prin intermediul platformei FameUp, în favoarea unui candidat extremist.

Campania #echilibrusiverticalitate a adunat 2,4 milioane de vizualizări pe TikTok, arată un raport din 23 noiembrie al organizației Expert Forum, în care se precizează că influencerii cooptați în campanie îl descriu, după un script copy-paste, pe Călin Georgescu, fără a-l nominaliza, dar folosind caracterizările pe care și le face chiar el.

De asemenea, o analiză a Snoop, realizată chiar pe brief-ul trimis redacției de firma angajată de liberali, arată că influencerii au respectat indicațiile prestabilite de către PNL, potrivit HotNews.

În tot acest context, PNL și Kensington Communication trebuie să răspundă la câteva întrebări ridicate de Cătălin Tolontan:

De ce Kensington și PNL nu au oprit campania pe TikTok când și-au dat seama că aceasta le era deturnată?
De ce PNL a plătit campania?
De ce nu au făcut public niciodată faptul că acea campanie, nominalizată de CSAT, era una a lor, dar deturnată?

Audit financiar la PNL

Între timp, Ilie Bolojan și-a anunțat pe 21 decembrie colegii din conducerea PNL că va comanda un audit financiar pentru a verifica cum s-au cheltuit banii în ultimul an.

Pe de altă parte, pe 23 decembrie, ziua în care a devenit noul președinte al Senatului, Ilie Bolojan a fost rugat de mai mulți jurnaliști să explice ce s-a întâmplat cu campania PNL pe TikTok, despre care un document CSAT și un raport Expert Forum susțin că a fost, în realitate, realizată în favoarea lui Călin Georgescu. Liderul liberalilor a refuzat să răspundă întrebărilor presei.

Foto: Snoop/Youtube

Dezvăluirile legate de campania online a PNL, care, într-un fel sau altul, a fost pro-Georgescu, au evidențiat faptul că este mai necesar ca niciodată să fie reglementată mai clar transparența și legalitatea finanțării campaniilor electorale pe platformele de social media.

În rest, decidenții politici, mai ales din PNL, trebuie să vină cu declarații care să clarifice controversele, iar autoritățile trebuie să investigheze situația pentru a clarifica eventualele nereguli, deoarece în joc este însăși stabilitatea democratică a României, care a fost pusă în pericol de prostia sau ticăloșia unora dintre cei care ar trebui să vegheze la siguranța și suveranitatea țării.

Ideea că dezvăluirile de presă privind campania PNL anulează teza imixtiunii rusești în alegerile din România este complet falsă și, în general, este susținută de persoane care nu au idee ce înseamnă campaniile digitale și cât costă, așa cum subliniază foarte bine analistul politic Sorin Cucerai.

Investigație Financial Times: Legături între campania lui Călin Georgescu și o rețea de influență rusă

O investigație publicată pe 24 decembrie de Financial Times dezvăluie conexiuni între campania prezidențială a lui Călin Georgescu și o rețea de influență rusă, implicată anterior în campanii de dezinformare din Franța și Germania în timpul pandemiei de COVID-19. Această rețea ar fi fost activă și în România, contribuind la propagarea mesajelor anti-vacciniste și ultranaționaliste, și ar include aceiași oameni care au lucrat la campaniile prezidențiale ale lui Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, în 2014 și 2018.

Investigația jurnaliștilor britanici pornește de la informații oferite de jurnaliști români de la Snoop și de grupul bulgar de experți în securitate cibernetică BG Elves, care au identificat rolul firmei AdNow în campania lui Georgescu. Compania, cu sediul inițial la Moscova, a fost ulterior relocată în Bulgaria, informează platforma SpotMedia.

Conform documentelor analizate de Financial Times, AdNow a fost utilizată pentru a susține campania lui Călin Georgescu prin reclame care au generat venituri de 2 milioane de euro.

Petko Petkov, expert la grupul de securitate BG Elves din Bulgaria, a analizat software-ul AdNow și a concluzionat pentru Financial Times că această companie utilizează o operațiune avansată de profilare care colectează informații despre utilizatori pentru a le exploata în scopuri politice, un mecanism de inginerie socială bazat pe emoții.

Documentele obținute de Financial Times arată că, deși a avut multiple schimbări de proprietate, AdNow are legături cu cercuri proruse și de extremă dreaptă din România, „jucând un rol semnificativ în promovarea mesajelor antivaccin, mistice și ultranaționaliste ale lui Georgescu”.

Financial Times l-a intervievat pe Victor Ilie, jurnalist la Snoop și unul dintre cei care au investigat și scris despre firmele care-l susțin pe Călin Georgescu și legăturile lor cu Rusia. El a explicat că AdNow a funcționat ca un agent de publicitate online prin intermediul căruia clienții săi au reușit să-i asalteze pe susținătorii lui Georgescu cu reclame.

„AdNow este aici de ani de zile și livrează publicului reclame, dezinformări despre sănătate și escrocherii financiare, ceea ce i-a pregătit pentru o campanie abruptă precum cea de pe TikTok”, a declarat Victor Ilie. „Într-o țară ca România, cu 19 milioane de oameni, dacă vezi 440 de milioane de reclame într-o lună, toate fiind pentru fraude sau medicamente false, asta îi poate educa pe oameni să-și piardă încrederea în știință, în rațiune”, a mai spus jurnalistul român.

Detaliile care arată că ne aflăm în plin război hibrid, iar România a fost atacată prin operațiunea Călin Georgescu

De asemenea, o investigație a jurnaliștilor de la Public Record arăta, pe data de 8 decembrie, că zeci de site-uri coordonate din Rusia și canale Telegram au susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Acestea au diseminat mesaje anti-UE, l-au descris pe Georgescu ca fiind un suveranist și au condamnat ulterior anularea alegerilor de către CCR.

Operațiunea, denumită „Portal Kombat”, a fost identificată la începutul acestui an de o agenție de stat din Franța în cinci state europene. Ulterior, s-a extins și a ajuns și în România, transformându-se într-un instrument sofisticat de propagandă coordonat din Rusia, deja activ în 19 țări.

Foto: publicrecord.ro

Tot Telegram a fost folosit pentru coordonare de către susținătorii lui Călin Georgescu, atât pentru județe, cât și pentru diaspora, după cum arăta o investigație G4 Media din 26 noiembrie.

Pe 13 decembrie, apărea în presa din România informația că publicația poloneză OKO.press a descoperit faptul că o companie sud-africană, FA Agency, a contactat influenceri români, oferindu-le sume de până la 1.000 de euro pentru a distribui videoclipuri în favoarea lui Călin Georgescu.

Deși FA Agency se prezintă ca fiind sud-africană, aceasta are birouri în Varșovia și angajează personal din Polonia și Ucraina, având conexiuni cu Federația Rusă.

Care a fost metoda de recrutare? FA Agency a utilizat e-mailuri pentru a contacta influencerii, oferindu-le sume considerabile de bani în schimbul distribuirii de conținut pro-Georgescu pe platformele de social media, în special pe TikTok.

Analiza codului sursă al site-ului FA Agency a evidențiat prezența instrucțiunilor scrise în limba rusă, sugerând o posibilă implicare a dezvoltatorilor ruși în activitățile companiei. În urma investigațiilor făcute de presa poloneză, FA Agency a încercat să își șteargă urmele din mediul online, însă site-ul companiei rămâne activ, permițând accesul la anumite informații.

Pe 20 decembrie, jurnaliștii de la Intelligence Online scriau că o casă modestă din Londra adăpostește operațiunile serviciilor de informații ale Federației Ruse în Europa, precum și o rețea de propagandiști români, susținători ai lui Călin Georgescu, care au legături cu ambasada rusă de la București.

La adresa casei din Londra figurează o companie de marketing, Bunelu LTD, despre care jurnaliștii români și britanici au menționat că este o companie „cu puternice legături rusești, care duce la susținătorii lui Călin Georgescu”. Compania a fost înființată în anul 2019 de un cetățean moldovean, Ion Bulgacov, care a avut probleme cu justiția din România, fiind condamnat la 10 ani de închisoare, în primă instanță, pentru fraudă. Procesul este încă în desfășurare, arată jurnaliștii, citați de Digi24.

Compania Bunelu LTD a deschis o subsidiară în România, în care sunt implicați membri din organizația Tracia Unită: Mihai Rotariu, Sacha Stone și Bruno Mihăilescu. Jurnaliștii au descoperit compania Bunelu LTD și legăturile acesteia cu România în timp ce documentau o altă amplă operațiune de dezinformare, legată de Federația Rusă. Este vorba despre un mecanism finanțat cu bani de la Moscova, care a promovat, în ultimii opt ani, știri conspiraționiste ce s-au regăsit și în discursul lui Călin Georgescu, în mediul online din România.

„Cel puțin două milioane de euro au fost direcționați, în perioada 2016-2024, de AdNow, o companie de publicitate digitală cu legături la Kremlin, către site-urile unor televiziuni (...), influenceri conspiraționiști și publicații cu conținut de extremă dreapta”, scriau jurnaliștii de la Snoop la începutul lunii decembrie.

Expunerea activităților AdNow scoate în evidență provocările pe care democrațiile le întâmpină în combaterea interferențelor străine. Cazul României devine un exemplu de avertizare pentru alte națiuni, subliniind necesitatea unor măsuri stricte și a vigilenței pentru protejarea integrității proceselor electorale împotriva campaniilor sofisticate de dezinformare orchestrate de actori externi.

România a devenit un teren de testare în Europa

Scurt pe doi, ca în tenis, concluzia ultimelor două luni este că România a devenit un teren de testare în Europa pentru manipularea informațiilor rusești.

Săptămâna trecută, un raport al think tank-ului britanic Foreign Policy Centre despre amestecul străin în alegerile din România indica faptul că actori externi au exploatat diviziunile sociale și vulnerabilitățile sistemice din societatea românească pentru a influența rezultatele electorale.

Concret, diviziunile sociale și tensiunile din România au fost folosite ca puncte de intrare pentru campaniile de influență ale statelor ostile parcursului euroatlantic al țării. Pe scurt, 614 rețele (site-uri web, pagini sociale, conturi) afiliate în mare parte Rusiei au amplificat profilul și mesajele lui Călin Georgescu pe platforme precum Telegram, TikTok, Facebook și Twitter/X. Operațiunea a fost concepută pentru a destabiliza România, un stat membru NATO și UE, făcând parte dintr-o agendă geopolitică mai amplă, se arată în raportul Foreign Policy Centre.

Câteva concluzii ale raportului Foreign Policy Centre:

Operațiunile de influență și campaniile de dezinformare în sprijinul lui Călin Georgescu au fost susținute de rețele online afiliate actorilor ruși. Rețelele respective au manipulat opiniile alegătorilor prin conținut emoțional, strategii de micro-targetare și amplificare digitală.

Campania lui Georgescu a folosit mesaje polarizante, axate pe suveranitate, schimbări radicale și valori tradiționale. Strategia s-a bazat pe:

Manipularea algoritmilor pentru a amplifica vizibilitatea.
Reactivarea conturilor vechi pentru a crea iluzia unui sprijin organic.

Interviurile cu alegătorii ale presei interne și internaționale relevă o neîncredere generalizată a românilor față de media tradițională și o preferință pentru surse alternative. Social media, în special TikTok, a jucat un rol esențial în modelarea percepțiilor.

De ce a câștigat teren extrema-dreaptă? Tot raportul Foreign Policy Centre ne spune: datorită nemulțumirii față de partidele mainstream și problemelor economice.

În plus, lipsa educației media în România a amplificat vulnerabilitatea publicului la campaniile de dezinformare. În completare, organizarea deficitară a alegerilor a creat confuzie și a subminat încrederea în procesul electoral.

A fost România țintă a Operațiunii „Doppelganger”?

În primul rând, la ce se referă termenul „Doppelganger”? Explică foarte bine Iulia Huiu într-un text pentru Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației.

Operațiunea Doppelganger este o campanie globală de influență malignă organizată și sponsorizată de Federația Rusă, folosind tehnologii avansate precum inteligența artificială pentru a crea personaje false și pentru a influența percepțiile publicului.

Campania include clonarea site-urilor de presă legitime pentru a distribui conținut fals, pro-Kremlin, greu de diferențiat de sursele autentice, precum și crearea de rețele de boți care promovează mesaje favorabile Rusiei.

Deci, răspunsul la întrebare este „DA”. Tacticile și mesajele utilizate de operațiunea Doppelganger sunt similare celor observate în spațiul politic românesc în ultimele luni.

Dacă analizăm și adunăm toate informațiile de mai sus, care indică modul în care a fost construită campania lui Georgescu, și ținem seama de amploarea și de sofisticarea acesteia, teza că rușii sunt în spatele lui rămâne în picioare fără niciun fel de probleme, după cum mai spune Sorin Cucerai, chiar dacă aflăm că o parte dintre politicieni și instituții s-au folosit de informațiile secrete despre operațiunea Călin Georgescu în scop electoral.

Atacul hibrid al Rusiei n-ar fi avut efectul scontat dacă n-ar fi fost facilitat de conspirațiile și luptele pentru putere din țară. Lipsa reacției instituționale la ilegalitățile comise de Călin Georgescu și de entitățile care l-au susținut din afara României a fost încurajată de un blocaj politic major, așa cum explică foarte bine jurnalistul Emilian Isăilă.

Marea greșeală a PSD și PNL? Jocul politic privind transferurile de voturi. În timp ce social-democrații au dat voturi către Simion pentru a-l duce în finală, liberalii ar fi încercat să-l ridice puțin pe Călin Georgescu, astfel încât candidatul AUR să nu intre în finală, în speranța că Nicolae Ciucă ar fi intrat în turul doi.

Acest lucru nu demonstrează decât faptul că operațiunea hibridă a Rusiei a reușit tocmai datorită acestui context de scheme politice de Dâmbovița, care au ignorat adevăratele pericole. Rușii au exploatat terenul fertil pregătit de partidele tradiționale, arătând că, în România, preocuparea nu este siguranța alegerilor, ci dorința de a obține victoria.

Concluzia de la finalul raportului Foreign Policy Centre este cu care ar trebui să rămânem:

„Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor" - principiul fundamental al Tratatului de la Washington, care stă la baza apărării colective a NATO, se confruntă cu un nou tip de test în era războiului informațional. Astăzi, „atacurile” se extind dincolo de infrastructura fizică, vizând însăși coloana vertebrală a democrațiilor - încrederea publică.

Înarmarea platformelor digitale pentru operațiuni coordonate de influențare și dezinformare a creat ecosisteme nereglementate, izolate, care prosperă în inima societăților afectate de dezangajare și nemulțumire politică. Aceste medii pun la încercare legislația existentă și eforturile de elaborare a politicilor de a răspunde eficient la aceste amenințări emergente, protejând în același timp interesele cetățenilor.

Pentru a proteja integritatea democratică, există o nevoie urgentă de a redefini răspunderea pentru platformele de social media ca vectori ai interferenței electorale și de a aplica standarde și norme internaționale și naționale solide.

Consolidarea rezilienței instituționale necesită o abordare coordonată între guverne, societatea civilă și platformele tehnologice. Acest efort trebuie să se concentreze pe eliminarea lacunelor sistemice din infrastructura electorală, pe îmbunătățirea cunoștințelor media și pe punerea în aplicare a unor strategii transparente și proactive de atenuare a riscurilor.

În același timp, elaborarea unor strategii de comunicare clare și eficiente va fi esențială pentru restabilirea încrederii publice și combaterea oboselii alegătorilor.