Ce să înțelegem din războiul comercial Trump vs. China? Beijingul răspunde cu tarife de 84% după cele de 104% impuse de SUA
În timp la noi, în plan intern, campania electorală a început să încingă spiritele, în plan extern e în desfășurare un adevărat război comercial global.
După ce Trump a impus un tarif de 104% asupra bunurilor chinezești, Beijingul a anunțat o taxă de 84% asupra bunurilor americane care ajung în China.
Foto: BBCNews.com
Schimburile comerciale dintre SUA și China au totalizat aproximativ 585 de miliarde de dolari în 2024, arată datele obținute de BBC, însă balanța este puternic dezechilibrată în favoarea Chinei.
SUA a importat bunuri în valoare de 440 de miliarde de dolari din China, în timp ce exporturile americane către China s-au ridicat la doar 145 de miliarde. Acest dezechilibru a generat un deficit comercial de 295 de miliarde de dolari pentru SUA, echivalentul a aproximativ 1% din PIB-ul american.
Iar graficul de mai sus arată clar că, începând cu începutul anilor 2000, importurile americane din China au crescut accelerat, atingând un vârf în anii 2018–2022, înainte de a scădea ușor recent, pe fondul tensiunilor comerciale.
SUA exportă către China în principal produse agricole (precum soia, destinată hrănirii celor 440 de milioane de porci chinezi), medicamente și petrol. În schimb, importă volume mari de electronice, computere, jucării, baterii (cruciale pentru vehiculele electrice) și, mai ales, smartphone-uri, acestea din urmă reprezentând 9% din totalul importurilor din China. Multe dintre aceste dispozitive sunt produse în fabricile chineze pentru companii americane precum Apple, care a fost recent afectată de tarifele impuse Chinei, pierzând 20% din valoarea de piață într-o lună.
Trebuie să înțelegem că SUA și China generează împreună 43% din economia mondială, iar o eventuală escaladare a conflictului comercial ar putea frâna creșterea globală, ar putea afecta investițiile internaționale și ar putea pune presiune pe economiile emergente.
În plus, China, cu un surplus comercial de aproape 1.000 de miliarde de dolari, ar putea începe să „inunde” alte piețe cu produse ieftine susținute în procesul de fabricație prin subvenții interne și credite de stat. Deși aceste importuri ieftine pot părea benefice pentru consumatori, ele pot afecta grav industriile locale din alte țări, lucru care pune în pericol locuri de muncă și salarii.
Ieri spuneam că în acest joc de forță între Washington și Beijing vor fi multe țări care vor cădea la mijloc drept victime colaterale. Adică vor fi forțate să-și reconstruiască din temelii lanțurile de aprovizionare, iar mișcarea asta va fi extrem de costisitoare și riscantă pentru stabilitatea lor economică, care depinde de sistemul internațional de comerț actual.
Altfel spus, distorsiunile din piața de mărfuri provocate de acest război global penibil, de la componente auto la materii prime, se vor traduce prin întârzieri, lipsuri, creșteri de prețuri și, inevitabil, o presiune inflaționistă care va eroda puterea de cumpărare în toată lumea.
Ce trebuie să înțeleagă oamenii e că tarifele lui Trump, până la urmă, nu sunt plătite de China sau de SUA, ci de firme și cetățeni de rând, din toate colțurile globului.
Iar România, deși nu este direct vizată de aceste tarife, va simți din plin unda de șoc a războiului comercial între Xi și Trump. De ce? Pentru că economia noastră e profund conectată la cea a Germaniei, în special prin industria auto și a componentelor industriale.
Iar dacă exporturile germane spre SUA sau China vor scădea, lucru foarte probabil, comenzile către fabricile românești vor fi printre primele afectate, iar asta va însemna concedieri, stagnare industrială și/sau economică sau chiar închideri de fabrici în orașe ca Mioveni, Sibiu, Oradea sau Arad. Și se va putea întâmpla asta pentru că, într-o țară cu deficite mari ca România, orice recesiune se simte dur, așa cum a avertizat și președintele interimar Ilie Bolojan în conferința de presă de la Palatul Cotroceni.
Finalul acestui nou episod din războiul comercial dintre SUA și China este extrem de incert, iar mizele sunt mai mari ca niciodată. Spre deosebire de confruntarea din primul mandat al lui Trump, care avea un scop clar de negociere, acum direcția este neclară și imprevizibilă. China are multiple instrumente de retaliere la dispoziție – de la devalorizarea monedei până la constrângeri asupra firmelor americane – însă rămâne de văzut cât de departe va merge, scrie BBC.
Deși există semnale din partea Beijingului pentru dialog, Trump nu a reluat contactul direct cu Xi Jinping, iar unii analiști cred că SUA supraestimează puterea de atracție a propriei piețe. Ei bine, în absența unei strategii coerente și cu tensiunile în creștere rapidă, viitorul relației comerciale între China și SUA devine tot mai nesigur și mai riscant, iar efecte negative se revarsă deja asupra economiei globale.
Foto: New York Times