Amenințări, laude și presiuni economice: Cum încearcă Trump să-l convingă pe Putin să renunțe la Ucraina
Donald Trump amenință Rusia cu sancțiuni comerciale, dar lasă o portiță deschisă pentru negocieri directe. Între timp, Ucraina speră într-o soluție rapidă și favorabilă.
Ok, mare vâlvă în presa internațională după ce Donald Trump a făcut o primă mișcare de amenințare serioasă la adresa lui Vladimir Putin. Pe scurt, președintele SUA a spus că va impune Rusiei şi „altor ţări participante” la războiul din Ucraina tarife, taxe vamale şi sancţiuni asupra tuturor produselor vândute de ele Statelor Unite dacă nu se ajunge în curând la un acord privind încheierea războiului din Ucraina.
„Voi face o mare favoare Rusiei, a cărei economie eșuează, și președintelui Putin”, a spus Trump, subliniind apoi în mod direct: „opriți acest război ridicol”.
Foto: Explicativ
Trump a ținut însă să-i arate lui Putin că e diferit de predecesorul său Joe Biden, împachetând în primul mesaj de amenințare directă și un semn de curtoazie diplomatică exact la început. Prin referirile la faptul că nu caută să rănească Rusia, că „iubește poporul rus” și că a avut „o relație foarte bună” cu Putin, Donald Trump deschide liderului de la Kremlin o ușă spre o eventuală relație directă și personală de comunicare.
În plus, Trump întinde ramura de măslin spre Putin și aduce în discuție sacrificiile făcute de Rusia în cel de-al Doilea Război Mondial și contribuția sa victoria împotriva nazismului. Firește, din discuție lipsește faptul că Hitler a fost învins în 1945, dar prețul victoriei a fost apoi plătit de jumătate din Europă, care a fost ocupată de sovietici aproape jumătate de secol.
Asistăm deci, la o diferență în ton și strategie a SUA în raport cu Rusia și războiul pe care l-a început din ambiții imperiale. E pentru prima dată din 24 februarie 2022, de când Putin a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, când de la Casa Albă e transmis către ruși un mesaj care conține laude și aprecieri.
În ultimii ani, administrația democrată condusă de Biden a adoptat o poziție fermă față de Rusia după invazia Ucrainei, impunând sancțiuni și oferind sprijin total războiului de rezistență dus de armata Kievului. De asemenea, administrația Biden a fost și cea care a reușit să construiască o unitate a Occidentului în sprijinul lui Volodimir Zelenski, lucru pe care Putin nu l-a crezut posibil.
Să revenim însă la Trump și amenințările sale pentru Putin. Acestea au fost rostite fără specificări cu privire la ce ar fi sancționat și ar afecta o economie rusă deja puternic sancționată.
Foto: Marius Comper/Facebook
Actualii oficiali americani cred că ar putea fi aplicate mai multe presiuni asupra sectorului energetic al Rusiei, pe care administrația Biden s-a ferit mult timp să îl vizeze, îngrijorată de efectul său asupra piețelor globale, indică CNN.
Pentru cine nu știe, cu foarte puțin timp înainte de a pleca din funcție, Joe Biden a impus noi restricții asupra sectoarelor petrolului și gazelor naturale lichefiate din Rusia, un motor al economiei ruse. Oficialii americani au declarat că aceste restricții ar putea costa Moscova miliarde de dolari, pentru că sancțiunile vizează entitățile care fac afaceri cu rușii.
Însă unii oficiali ai administrației Trump 2.0 consideră că SUA ar putea merge și mai departe, tăind principala sursă de venit a Rusiei, în timp ce Trump încearcă să îl aducă pe Putin la masa negocierilor.
O opțiune pe masă, potrivit oficialilor americani citați de CNN, este aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente, inclusiv penalizarea expeditorilor europeni de petrol rusesc, împreună cu cumpărătorii săi din Asia. Oficialii administrației Trump au cântărit opțiunile încă dinaintea inaugurării din această săptămână.
O idee nerealistă
În ceea ce privește tarifele, Trump ar putea avea mai puțin spațiu de manevră, căci schimburile comerciale dintre SUA și Rusia erau relativ reduse chiar înainte de începerea războiului din Ucraina și au scăzut drastic după aceea, ca urmare a sancțiunilor severe aplicate de administrația Biden.
Sky News indică faptul că nu există suficiente schimburi comerciale între SUA și Rusia pentru ca astfel de măsuri să exercite o presiune reală asupra lui Putin. Așa că, ideea lui Trump de a folosi pârghii economice pentru a pune capăt războiului este, la acest moment, nerealistă.
De ce? Pentru că s-a văzut, așa cum indică analista internațională Diana Magnay pentru Sky News, că sancțiunile impuse de comunitatea internațională nu l-au descurajat în niciun fel pe Putin să continue războiul. Magnay mai amintește că, în timpul primului său mandat, Trump s-a lăudat cu sancțiunile severe impuse Rusiei, dar acestea nu au reușit să împiedice declanșarea războiului în Ucraina.
Desigur, Trump s-a lăudat și acum cu faptul că „nu ar fi început niciodată” războiul dacă ar fi fost președinte. Ei bine, partea asta din mesajul lui președintelui SUA proaspăt instalat poate fi percepută ca o critică indirectă la adresa actualului leadership american și o încercare de a-și arăta superioritatea, cu toate că momentan această superioritate nu e însoțită și de rezultate, ci doar de declarații.
În timpul campaniei electorale, Trump a promis că va încheia rapid războiul, însă, pe măsură ce se făcea tranziția către putere, consilierii săi au admis că acest proces ar putea dura câteva luni, așa cum precizează și Politico Europe. De asemenea, oficialii ucraineni au anunțat că sunt deschiși unui acord de pace, dar doresc condiții favorabile.
Poziţiile de negociere ale părţilor aflate în conflict rămân însă foarte îndepărtate, după cum indică o analiză Reuters. Volodimir Zelenski insistă asupra unei invitaţii clare la NATO, văzută drept cea mai bună garanţie împotriva agresiunii viitoare a Rusiei.
Pe de altă parte, Putin a declarat că este deschis să discute un acord de încetare a focului, dar exclude concesii teritoriale majore şi cere ca Ucraina să renunţe la ambiţiile de aderare la NATO. În plus, acordurile de pace anterioare, precum cele de la Minsk din 2014-2015, au eşuat rapid din cauza acuzaţiilor reciproce de încălcări, subliniind riscurile şi dificultăţile unui nou pact.
Deci, ca să clarificăm: ideea de a face presiuni economice este un instrument diplomatic care poate avea un impact eficient în anumite contexte și poate conduce la o soluționare pașnică, dar Trump pare să ignore realitatea actuală conform căreia comerțul dintre SUA și Rusia este deja extrem de limitat, ceea ce face ca impunerea unor noi taxe și tarife să aibă un efect redus sau inexistent asupra deciziilor viitoare ale lui Putin.
În plus, nici UE nu-l ajută pe Trump, pentru că cele impuse Rusiei de către Occident nu sunt aplicate în acord cu regulamentele UE. Iar autoritățile de la Bruxelles se prefac că nu văd comerțul ascuns cu Rusia, la care iau parte multe țări europene și care vulnerabilizează nu doar Uniunea Europeană, ci și efortul de război al Ucrainei.
Europa Liberă consemnează că relația lui Trump cu Rusia pare să fie mai dificilă decât în trecut, din cauza insistenței noului președinte american de a pune punct războiului din Ucraina printr-un compromis forțat asupra ambelor părți. Înainte să-l amenințe pe Putin, Trump a cerut Moscovei să încheie un acord de pace cu Ucraina.
Răspunsul Moscovei
Adjunctul trimisului Rusiei la ONU, Dmitry Polyanskiy, a reacționat la amenințările economice ale lui Trump, afirmând că Rusia trebuie să înțeleagă ce presupune exact o „înțelegere” înainte de a reacționa. El a subliniat că problema nu se limitează doar la încheierea războiului, ci și la cauzele profunde ale crizei ucrainene. Polyanskiy a sugerat că, deși Trump nu este responsabil pentru politicile SUA în Ucraina din 2014, care au transformat-o într-un adversar al Rusiei, el are acum puterea de a schimba această direcție și de a opri politica pe care Rusia o consideră ostilă. În plus, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia este pregătită pentru un dialog egal cu Statele Unite și așteaptă semnale din partea Washingtonului, însă acestea nu au fost încă primite.
Ce arată aceste mesaje? Că Rusia adoptă o poziție calculată și deschisă față de posibile negocieri cu Donald Trump, însă fără a părea intimidată de amenințările sale economice. Prin menționarea dorinței unui „dialog egal, bazat pe respect reciproc”, Kremlinul transmite că este dispus să negocieze, dar numai în condiții care nu implică presiuni unilaterale. Concret, Putin vorbește prin interpuși și spune că mai degrabă așteaptă să vadă dacă acesta își poate susține declarațiile prin acțiuni concrete.
Rușii au de ales între două variante
Trump și-a încheiat mesajul în care l-a amenințat pe Putin, spunând că există o cale ușoară și o cale grea pentru a rezolva lucrurile. „Iar calea ușoară este întotdeauna mai bună”, spune Trump. Nuanța asta de final trebuie și ea privită cu atenție, pentru că sugerează faptul că Trump ar prefera o soluție pașnică și rapidă a războiului printr-un acord negociat, în loc să se apuce să impună alte măsuri coercitive.
De asemenea, Trump încearcă să creeze și pentru publicul intern și internațional de adepți MAGA impresia că el îi oferă lui Putin o oportunitate de a alege o soluție convenabilă, avertizând totodată că alternativa va fi mult mai dificilă și costisitoare pentru Rusia. Cu abordarea asta de negociere ne-am mai întâlnit și în primul său mandat, când, la fel ca acum, încerca să se prezinte ca un lider rațional și pragmatic, dar în același timp pregătit să acționeze ferm dacă nu i se acceptă condițiile. Iar pentru a i se accepta termeni, Trump a început să mute din ce în ce mai mulți pioni.
Discursul de la Davos și instrumentul politic perfect: scăderea prețului petrolului
Joi, în discursul pe care l-a susținut prin video la Forumul Economic de la Davos, Donald Trump a cerut OPEC și Arabiei Saudite să reducă prețurile globale ale petrolului, afirmând că un cost ridicat al acestuia contribuie la continuarea războiului din Ucraina, notează Financial Times. Cu alte cuvinte, Trump s-a folosit de discursul de la Davos pentru a acuza producătorii de petrol de prelungirea războiului pornit de ruși în Ucraina.
Foto: Yves Herman/Reuters
Cum să traducem acest mesaj? Fix ca pe o altă amenințare față de Putin, dar de asta mai voalată. Donald Trump intenționează să folosească influența SUA ca cel mai mare producător de petrol din lume pentru a scădea prețurile globale ale acestuia, iar strategia sa de a inunda piața mondială cu petrol american urmărește să afecteze grav economia Rusiei, care depinde semnificativ de exporturile de petrol și gaze.
Echipa de la Casa Albă sigur i-ar arătat lui Trump că un preț mai mic al petrolului în plan global ar diminua capacitatea Rusiei de a susține financiar războiul din Ucraina, ceea ce ar putea contribui la încetarea conflictului și forțarea Rusiei să accepte mai mulți termeni în negocierea cu SUA.
Ei bine, strategia asta a lui Trump, că ne plae sau nu, va avea un impact global, iar aliați ai Rusiei, precum Iranul, ar fi afectați în mod similar, slăbindu-le poziția economică și strategică. Astfel, Trump reușește prin mișcarea asta să-și ajute aliatul din Orientul Mijlociu, adică Israelul.
Numai că o astfel de mișcare ar face monarhiile autoritare din Golful Persic, care depind de veniturile din petrol, să devină mai dependente de SUA și ar influența OPEC. Iar Arabia Saudită nu cred că încă e pregătită să se vulnerabilizeze singură de dragul lui Trump și al păcii în Ucraina.
Și mai trebuie spus un lucru în actualul context, chiar dacă el pare ultimul subiect din lume care mai poate fi abordat când ești în plin război: creșterea producției de petrol american ar putea întârzia tranziția globală către surse de energie regenerabilă, amplificând consecințele dezastruoase ale schimbărilor climatice.
„Zelenski mi-a spus că vrea să facă o înțelegere, nu știu dacă Putin vrea ... S-ar putea să nu vrea. Eu cred că ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia prin faptul că nu face o înțelegere”, sunt cuvintele declarate de Donald Trump în Biroul Oval în prima zi a celei de-a doua sale președinții, referindu-se la eșecul economiei și inflației din Rusia.
Trump pe asta mizează, însă pare să ignore baza politicii externe a lui Putin, care e simplă și se rezumă astfel: generează pierderi pentru toată lumea, inclusiv pentru Rusia, în speranța că cealaltă parte va ceda prima. Cu alte cuvinte, Putin mizează all-in pe faptul că Occidentul (adică și SUA) va obosi în a mai susține Ucraina sau în a căuta să-și negocieze condiții tot mai favorabile pentru negocierile de pace.
În tot acest context, Vladimir Putin este din ce în ce mai îngrijorat de problemele din economia de război a Rusiei, chiar în timp ce Donald Trump face presiuni pentru încheierea conflictului din Ucraina, au declarat pentru Reuters cinci surse care cunosc situația. Economia Rusiei, susținută de exporturile de petrol, gaze și minereuri, a înregistrat o creștere robustă în ultimii doi ani, în ciuda multiplelor sancțiuni occidentale impuse după invazia Ucrainei în 2022.
Totuși, situația a devenit tensionată în ultimele luni, în Rusia, din cauza lipsei de forță de muncă și din cauza ratelelor ridicate ale dobânzilor introduse pentru a combate inflația, care a crescut abrupt în contextul cheltuielilor militare record. Două dintre sursele Reuters, familiare cu gândirea de la Kremlin, susțin că acest lucru a contribuit la opinia unei părți a elitei ruse că o soluționare negociată a războiului cu Kievul este de dorit.
Ucraina se aruncă în brațele lui Trump
Ucraina, aflată sub presiunea continuă a ofensivei rusești în est, își pune speranțele în abordarea pragmatică și imprevizibilă a fostului președinte american Donald Trump.
În timp ce, în urmă cu câteva luni, Kievul se temea că o revenire a lui Trump la Casa Albă ar putea forța capitularea în fața Rusiei, acum oficialii ucraineni îl văd ca pe o oportunitate de a încheia conflictul, scrie Politico Europe.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, liderii ucraineni și aliații lor au ținut să transmită mesajul că Trump ar putea exercita presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia pacea, oferindu-i lui Volodimir Zelenski o cale de ieșire din impas.
Foto: Profimedia Images
Cu toate acestea, administrația Trump ar putea aduce și provocări majore pentru Ucraina, căci ar putea fi necesare concesii semnificative, precum renunțarea la revendicarea teritoriilor ocupate și acceptarea amânării aderării la NATO.
Deși Zelenski și oficialii săi sunt conștienți că principalul obstacol în calea păcii este Putin, ei speră că stilul de negociere agresiv al lui Trump va aduce rezultate mai concrete decât abordarea prudentă a administrației Biden. Există însă temeri că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte compromisuri dureroase, dar oficialii de la Kiev consideră că este singura cale pentru a pune capăt războiului, mai notează presa europeană.
Scurt pe doi, ca în tenis, Ucraina încearcă să profite de contextul politic actual și de problemele economice ale Rusiei, precum inflația ridicată și pierderile umane masive, pentru a obține concesii într-o eventuală negociere cu regimul de la Kremlin.
Prin urmare, ucrainenii au învățat că, pentru a-i capta atenția lui Trump și a obține sprijinul administrației sale, nu e suficient doar să-l flatezi, ci și să faci apel la interesul său personal dacă vrei să-l convingi de poziția ta. Totuși, incertitudinea persistă în raport cu sfârșitul războiului început de Putin pe 24 februarie 2022, indiferent de declarațiile și mutările lui Trump, iar Ucraina este conștientă că trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu.