Adevărata trezire în conștiință

România se află în mijlocul unei lupte cruciale pentru viitorul său democratic, iar deciziile luate acum vor defini nu doar direcția politică a țării, ci și capacitatea de a rezista războiului hibird.

Atenție! Ne-a trecut glonțul pe la ureche, dar războiul hibrid desfășurat de Rusia în România, prin Călin Georgescu, nu s-a terminat. Într-un astfel de moment, care a atentat la direcția euroatlantică a țării, numai cei care sunt nebuni fac lucrurile la fel și se așteaptă la rezultate diferite.

Politicienii români, cei din tabăra proeuropeană, nu trebuie să fie, în aceste zile când negociază formarea viitorului Guvern, niște nebuni.

Spre exemplu, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale se întâlnesc marți, la Palatul Victoria, pentru o primă discuție despre o eventuală coaliție de guvernare.

Ce ar trebui să facă în această discuție?

Să analizeze la rece ultimele două săptămâni și să își asume mai multă responsabilitate. Pe scurt, politicienii noștri, care ne-au obișnuit ani la rând să pună interesul lor personal, de grup sau de partid pe primul loc, ar trebui acum să înțeleagă că, dincolo de cauzele și interesele lor, sunt și niște cauze și interese mai profunde pe care sunt obligați să le susțină acum, ÎN PRIMUL RÂND, și care țin de viitorul democratic al țării.

Dacă negocierile pentru formarea noului guvern vor fi repetate ca până acum, adică prin discuții interminabile despre cine ocupă ministerul X sau funcția Y, situația nu va face decât să hrănească narativele anti-UE și anti-Occident, pe care mașinăria de propagandă a Moscovei le exploatează și apoi le răspândește prin dezinformare și manipulare pe TikTok și restul rețelelor sociale.

Cum ar trebui să decurgă negocierile pentru formarea noului Guvern? În vremuri normale, am fi avut luxul ca lista viitorului guvern să fie dezbătută pe larg, alături de programul de guvernare al viitoarei coaliții. Dar NU SUNT VREMURI NORMALE!

Sunt vremuri de război, iar politicienii trebuie să manifeste acum, în al doisprezecelea ceas al democrației postdecembriste, maturitate politică. Ce înseamnă asta? Să nu se mai certe, să nu se mai blocheze în jocurile politice cu miză de Dâmbovița și să reușească să livreze electoratului candidați pentru Palatul Cotroceni mult mai puternici și capabili decât ce au oferit în 2024. Poate chiar e nevoie de o coalizare de blocuri politice și pe stânga și pe dreapta, care să susțină un singur candidat, nu de mai mulți candidați care să spargă voturile.

Cu alte cuvinte, PNL, PSD, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale ar trebui să intre în aceste negocieri pentru formarea coaliției ca într-un Conclav papal. Acolo, în timp ce definitivează prioritățile programului de guvernare și componența viitorului guvern, criteriile ar trebui să nu mai fie de ordin politic.

Este momentul să nu se mai împingă spre ministere oamenii baronilor cu filialele județene cele mai productive din punct de vedere electoral, prietenii cu bani ai politicienilor sau cei care satisfac anumite grupuri de interese (mai ales financiare).

Abia după ce se decide care va fi coaliția de guvernare, cine o va conduce și care va fi lista cu miniștri (e necesar să se facă asta cât mai rapid și fără circ), ar trebui să se iasă public cu informația aceasta, într-o strânsă coordonare. La audierile din Parlament va fi nevoie de transparență maximă și de profesionalism. A trecut vremea miniștrilor de tip Dănuț Andrușcă, care nu știau nimic despre portofoliul pe care urmau să-l ocupe.

Acum este momentul să se renunțe la expunerea mediocrității în vârful statului. Viitorul guvern TREBUIE să fie format din oameni care știu domeniul pe care îl vor gestiona și au capacitatea de a manageria eficient lucrurile, pentru a schimba percepția cetățenilor care sunt manipulați și/sau frustrați și care acum fac parte din electoratul așa-zis suveranist, care a votat AUR/SOS/POT și Georgescu.

Concret, coaliția de guvernare care se va forma în următoarele săptămâni (sperăm până la finalul anului) va trebui să-și concentreze atenția și discursul pe politici și măsuri concrete, nu pe împărțirea funcțiilor.

Partidele proeuropene – PNL, PSD, USR, UDMR și minoritățile – trebuie să răspundă nevoilor societății prin asumarea unor investiții de ordin strategic în educație, sănătate și economie, să cultive relații bazate pe încredere și sprijin cu societatea civilă și mediul de afaceri și să construiască din nou punți cu intelectualii și românii din diaspora, cei care, în mare parte, au căzut acum pradă manipulării ruse deghizată în salvatorul Călin Georgescu.

Da, e tot mai greu să se vorbească în aceste momente despre dragostea de țară, pentru că așa-zișii suveraniști au dus ideea asta în derizoriu. Totuși, este nevoie, în aceste ceasuri ale democrației sub asediu, să se creeze și să se promoveze un discurs patriotic modern, care să armonizeze identitatea românească cu apartenența la valorile euroatlantice, izolând extremismul și dezinformarea. Sună clișeic, dar acest clișeu e mai necesar ca oricând în istoria ultimilor 35 de ani.

Indiferent dacă la guvernare vor fi PSD, PNL, UDMR și minoritățile, iar USR se duce în opoziție, sau dacă formula va fi PNL, USR, UDMR și minoritățile, iar PSD intră în opoziție, mesajul central al viitoarei coaliții, așa cum indică și Robert Lupiţu, ar trebui să fie extrem de clar și să nu lase loc de interpretări: „SUNTEM CONȘTIENȚI CĂ ESTE ULTIMA ȘANSĂ PE CARE NE-AȚI ACORDAT-O CA SĂ VĂ SLUJIM ȘI SĂ FACEM ROMÂNIA BINE”.

Această promisiune nu trebuie să rămână doar o declarație. Ea trebuie susținută prin eforturi comune în următorii ani, mai ales în următoarele luni, când va veni nota de plată a anului electoral 2024 și se vor organiza din nou alegeri.

Acest sfârșit de 2024 ne-a arătat că acel contract social dintre guvernanți și guvernați trebuie reînnoit, dar, de data aceasta, clauzele trebuie schimbate. Cei care au primit votul cetățenilor trebuie să își asume că vor acționa decisiv și eficient, nu orbește, ca până acum, pentru a repara problemele țării, mai ales cele din educație, sănătate și economie.

Totodată, cetățenilor trebuie să li se explice cum investițiile în educație vor dezvolta competențele și valorile românilor, iar consolidarea economiei naționale și a domeniului sănătății, prin programe care să garanteze servicii medicale pentru toți cetățenii (nu doar pentru cei cu bani), va aduce un plus de valoare în ceea ce privește competitivitatea României în Europa.

Partidele politice proeuropene și politicienii trebuie să comunice aceste lucruri direct cu oamenii și să renunțe la discursurile goale din emisiunile electorale televizate, plătite cu zeci de mii de euro din bani publici.

Este nevoie ca politicienii să aibă o prezență directă, la firul ierbii, pentru ca cetățenii să înceapă să-i asculte și să-i creadă. Așa începe să se creeze cel mai natural mecanismul prin care oamenii să nu mai cadă în plasa iluziilor livrate de un guru care propovăduiește „înțelepciunea rusească” pe TikTok.

Este nevoie de un efort comun al tuturor actorilor din societate: de la presă, la influenceri și până la organizațiile din societatea civilă și companii. Toată lumea trebuie să își unească forțele și să pună presiune pe politicieni și instituții, așa cum bine spune și Radu Hossu, pentru a evita perpetuarea „operațiunii praf în ochii proștilor”, bazată pe principiul „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne votează”.

Dacă se va continua cu această logică, extremiștii vor reuși să câștige alegerile prezidențiale din primăvara lui 2025, iar Putin va fi reușit astfel să schimbe un regim democratic dintr-o țară NATO într-un regim favorabil lui, fără să invadeze cu tancuri sau rachete, ci doar prin rețelele sociale.

În plus, trebuie să înțelegem că decizia de invalidare a alegerilor a fost una corectă, care a salvat țara din perspectiva principiilor democratice. Nu se mai puteau organiza alegeri din moment ce acestea au fost deturnate de interferența rusă, care l-a favorizat pe Călin Georgescu.

Cei care sunt încă supărați că Elena Lasconi nu și-a disputat turul doi cu Georgescu (mai ales electoratul USR) trebuie să înțeleagă că nu se putea juca țara la păcănele, având în vedere că procesul electoral fusese deja viciat. Da, instituțiile statului au fost ineficiente în prima fază, dar și-au revenit ca boxerii din pumni, înțelegând că miza era însăși supraviețuirea a tot ceea ce s-a construit cu greu și cu sacrificii în ultimii 35 de ani.

Instituțiile trebuie să continue să rămână treze, pentru că pericolul NU A TRECUT. În următoarele săptămâni este esențial ca acestea să-și recapete credibilitatea, iar politicienii partidelor proeuropene să reconstruiască încrederea populației prin susținerea unor reforme de substanță ale României și prin promovarea unui discurs sincer, centrat pe onestitate, chiar dacă aceasta vine cu mici erori, care pot fi corectate imediat.

Cum se poate acționa mai departe?

Prin măsuri clare. Mai concret spus, e nevoie să se aplice mandate de arestare cu dovezi solide pentru cei care au făcut parte din operațiunea Georgescu, e nevoie de transparență din partea Guvernului actual și cel viitor în comunicarea legată de atacurile cibernetice din ultimele săptămâni și e nevoie ca viitorul Parlament să desfășoare un control direct, nu doar de fațadă, asupra serviciilor de informații din țara asta și să investigheze modul în care Rusia a putut lansa o astfel de invazie hibridă asupra României, dar și cine sunt vinovații din interior care au ajutat la ascensiunea lui Călin Georgescu sub radar.

Pentru că ei există și sunt activi, așa cum se poate deduce foarte ușor din cronologia evenimentelor desfășurate în ultimele săptămâni. Este esențial să se ia măsuri decisive pentru eliminarea lor din pozițiile de influență, astfel încât să nu mai poată contribui la destabilizarea țării.

În altă ordine de idei, avem nevoie ca politicienii să renunțe să mai fie populiști și să devină oameni de stat. Măsura timpurilor cere această schimbare, iar dacă ea nu va veni, viitorul democratic al României este pierdut, pentru că rușii vor ataca din nou și ne vor găsi și mai vulnerabili dacă nu ne consolidăm flancurile și pregătim pozițiile pentru a combate viitorul atac.

Concluzia o dă redacția ziarului britanic The Guardian, care scrie că anularea alegerilor din România și interferența Rusiei în acestea reprezintă un mare semnal de alarmă pentru statele democratice. Acestea trebuie să-și regândească modul de funcționare și de combatere a unor astfel de provocări, pentru a preveni aplicarea acestor metode în viitoarele alegeri generale din Germania, din luna februarie, sau în alte țări din UE.

Viktor Orban a spus că suntem un teren de testare. Ei bine, avem în față cea mai importantă misiune din viața noastră, a tuturor, una care ni se dă o dată în viață, iar România trebuie să câștige această luptă și să arate că se poate schimba fundamental. Dacă nu se întâmplă acest lucru, înseamnă că inamicul (adică regimul lui Putin) a reușit să-și adapteze strategia din mers și va reuși să creeze noi mecanisme de destabilizare și cucerire în lupta cu viitoarea țintă.

Scurt pe doi, ca în tenis, noi suntem cei care construim în acest moment rețeta de răspuns la acest atac hibrid al Rusiei, iar dacă rețeta noastră nu va fi una bună, atunci întregul depozit de soluții occidental va fi în pericol să se altereze.

Iar apoi știm cu toții ce urmează: întunericul!

Așa că suntem la răscruce de vânturi, iar deciziile luate acum vor defini viitorul nu doar al României, ci și al democrațiilor europene.

„Istoria ne privește”, spunea Biden la începutul anului. E esențial să nu o trădăm!