A mai căzut un dictator. Prăbușirea regimului Assad: un moment de răscruce pentru Siria și Orientul Mijlociu

Familia Assad, un simbol al autoritarismului în Orientul Mijlociu de peste cinci decenii, lasă în urmă o țară fragmentată, cu viitorul incert.

Dec 08, 2024

A căzut regimul lui Bashar al-Assad, cel care a condus Siria timp de 24 de ani printr-un control strict și represiune. Familia Assad a dominat politica siriană timp de peste cinci decenii, după cum scrie CNN, folosind brutalitatea pentru a se menține la putere și pentru a marginaliza opoziția, inclusiv prin atacuri violente împotriva civililor.

Foto: Yasin Akgül/AFP/Getty Images

Cinci puncte care explică pe scrut imaginea de ansamblu:

Ascensiunea lui Bashar al-Assad: dictatorul sirian acesta a preluat conducerea țării în anul 2000, succedându-l pe tatăl său, Hafez al-Assad.
Primii ani ai războiului civil sirian: conflictul a început în 2011, ca urmare a mișcărilor pro-democrație din timpul Primăverii Arabe. Assad a răspuns protestelor pașnice cu represiuni brutale, inclusiv tortură și execuții, alimentând astfel o revoltă care a escaladat într-un război civil. Regimul a fost acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv utilizarea armelor chimice împotriva populației.
Susținerea internațională: în ciuda izolării internaționale și a sancțiunilor severe impuse Siriei, Bashar al-Assad a reușit să se mențină la putere datorită sprijinului Rusiei și Iranului, după cum explică o analiză Sky News, care au oferit atât asistență militară, cât și logistică, permițând regimului să reziste atacurilor opoziției.
Reacția internațională: căderea regimului Assad a generat un vid de putere cu implicații regionale majore în Orientul Mijlociu, se arată în relatările jurnaliștilor de la Al Jazeera. Israelul, de exemplu, evaluează riscurile de securitate la granița sa, iar Iranul și Rusia analizează cum să-și protejeze interesele strategice. Totodată, Turcia ar putea deveni un aliat important al noii conduceri, scrie The Guardian.
Impactul asupra regiunii: colapsul regimului Assad reprezintă o lovitură semnificativă pentru Iran, care a utilizat Siria ca bază strategică pentru sprijinirea grupării teroriste Hezbollah. De asemenea, alte țări, inclusiv SUA și Arabia Saudită, ar putea fi nevoite să-și recalibreze strategiile pentru a asigura stabilitatea regiunii.

Domnia lui Bashar al-Assad s-a încheiat după ce rebelii au pătruns în capitala Damasc. Luptătorii au declarat orașul „eliberat”, iar sirienii au sărbătorit pe străzi.

Foto: Anton Gerashchenko/X

Rusia, unul dintre principalii aliați ai lui Assad, a transmis că Bashar al-Assad a părăsit Siria și a dat instrucțiuni „să transfere puterea în mod pașnic”. Însă locația lui exactă nu este cunoscută. Între timp, premierul Siriei a declarat într-un mesaj înregistrat că guvernul este pregătit „să coopereze cu orice conducere pe care o alege poporul”, indică CNN.

Este un moment seismic în regiune, așa cum scrie BBC News, care mai precizează că familia Assad a tratat Siria ca pe o afacere privată timp de decenii.

Siria se află într-o poziție strategică în Orientul Mijlociu, iar ceea ce se întâmplă în aceste momente va influența toți vecinii săi și, prin extensie, întreaga lume.

Cine sunt rebelii care au preluat puterea?

Rebelii sunt conduși de alianța islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS), împreună cu un grup umbrelă de miliții siriene susținute de Turcia, numit Armata Națională Siriană, după cum relatează The Guardian.

Acestea s-au dezvoltat în nord-vestul țării și au lansat ofensiva care a dus la căderea regimului pe 27 noiembrie, când mai mulți oameni înarmați au cucerit orașul Alep, cel mai mare oraș din Siria, și orașul central Hama, al patrulea ca mărime din țară.

Foto: CNN

Fondatorul HTS, Abu Muhammad al-Jolani, a participat cândva la insurgența irakiană împotriva SUA ca membru al grupului care a devenit în cele din urmă Statul Islamic.

În trecut, alianța islamistă HTS a avut legături cu organizația teroristă Al-Qaida, dar a rupt public aceste legături în 2016 și și-a schimbat numele în Hay'at Tahrir al-Sham sau Organizația pentru Eliberarea Levantului.

HTS este în prezent cea mai puternică facțiune rebelă din Siria și este desemnată drept grup terorist de către SUA. În plus, ONU a transmis în mai multe rânduri în ultimii ani că există preocupări serioase privind drepturile omului în zona pe care o controlează HTS, inclusiv execuții pentru cei acuzați de afiliere la grupuri rivale și pentru acuzații de blasfemie și adulter.

HTS și Armata Națională Siriană au fost uneori aliați, alteori rivali, iar obiectivele lor ar putea diverge.

Abu Mohammad al-Jolani, liderul HTS, a subliniat că obiectivul lor este crearea unui sistem guvernamental bazat pe instituții și reprezentare populară. Cu toate acestea, rădăcinile extremiste ale grupării ridică semne de întrebare cu privire la viitorul guvernării.

Pe de altă parte, HTS se confruntă cu dificultăți în gestionarea diversității etnice și religioase a Siriei și în menținerea unui control eficient asupra teritoriilor cucerite. Situația rămâne fragilă, cu riscul reapariției unor grupuri extremiste precum ISIS sau al-Qaeda.

Foto: CNN

Milițiile susținute de Turcia au, de asemenea, interesul de a crea o zonă tampon în apropierea graniței cu Turcia, pentru a ține departe militanții kurzi aflați în conflict cu Ankara. Turcia a fost unul dintre principalii susținători ai luptătorilor care au încercat de-a lungul timpului să-l răstoarne pe Assad, dar mai recent a îndemnat la reconciliere, iar oficialii turci au respins ferm afirmațiile privind orice implicare în ofensiva actuală, au mai scris jurnaliștii britanici.

Cine este Bashar al-Assad

Acesta s-a născut pe 11 septembrie 1965 în Damasc și este al doilea fiu al lui Hafez al-Assad, fost președinte al Siriei. Inițial, Bashar nu era destinat politicii, studiind oftalmologia la Universitatea din Damasc și continuându-și specializarea la Londra. După moartea fratelui său mai mare, Bassel, într-un accident de mașină în 1994, Bashar a fost chemat înapoi în Siria pentru a fi pregătit ca succesor al tatălui său. A urmat cursuri de științe militare și a devenit colonel în armata siriană. În 2000, după decesul lui Hafez al-Assad, Bashar a preluat președinția Siriei.

Foto: SANA/Reuters

CNN scrie că la începutul mandatului său, Bashar al-Assad a fost perceput ca un reformator potențial, datorită educației sale occidentale și a imaginii moderne. Cu toate acestea, în 2011, regimul său a răspuns cu violență protestelor pro-democrație din timpul Primăverii Arabe, declanșând un război civil devastator.

What’s Next

Conform Sky News, prăbușirea regimului Assad a generat sărbători pe străzile Damascului, însă viitorul țării rămâne incert. Siria este profund divizată atât geografic, cât și social, iar gestionarea resentimentelor față de foștii loialiști ai regimului va fi o provocare majoră. Mai multe grupuri rebele controlează diferite regiuni, fiecare dorind o parte din putere, ceea ce ar putea duce la un nou război civil dacă tranziția nu este administrată corespunzător.

În acest moment, observatorii internaționali analizează că etapa următoare ar putea fi una asemănătoare cu ce s-a întâmplat în Libia după căderea lui Gaddafi în 2011 și cu Saddam Hussein în Irak după 2003, adică ani de chinuri, vărsare de sânge și război civil prelungit, adică fix ca până acum.

Aliații externi ai regimului Assad, Rusia și Iran, l-au abandonat în momentul prăbușirii, dar este puțin probabil să renunțe rapid la interesele lor în Siria, având în vedere bazele militare strategice ale Rusiei pe coasta mediteraneană și rolul Siriei în rețeaua de influență a Iranului.

Erdogan îi ia fața lui Putin

Patrick Wintour, corespondentul The Guardian la Doha, scrie că păbușirea regimului Assad a marcat o schimbare semnificativă în echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, marginalizând influența Rusiei și aducând Turcia în prim-plan.

În timp ce Moscova și Teheranul au fost surprinse de rapiditatea evenimentelor, Ankara a demonstrat o poziție strategică mai puternică, având legături cu forțele rebele care au preluat controlul capitalei siriene. Această evoluție a evidențiat limitările influenței ruse și iraniene în regiune, în contrast cu ascensiunea rolului Turciei, consemnează Wintour.

Acesta mai spune că în cadrul unui forum diplomatic desfășurat zilele astea la Doha, oficialii ruși și iranieni au părut dezorientați de evoluțiile din Siria, în timp ce omologul lor turc a demonstrat o încredere sporită.

Întâlnirea, care inițial avea scopul de a discuta despre menținerea integrității teritoriale a Siriei și de a promova un dialog politic, a fost rapid depășită de realitatea de pe teren. Diplomații au recunoscut că președintele Assad refuza orice negociere, iar sprijinul tradițional al Rusiei și Iranului nu a reușit să împiedice avansul forțelor rebele susținute de Turcia. Astfel, indică Wintour, Turcia a reușit să își consolideze influența în Siria, în timp ce Rusia și Iranul au fost nevoite să își reevalueze strategiile în regiune.

Au vorbit Netanyahu și Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că prăbușirea regimului Assad „oferă o mare oportunitate”, dar a avertizat că actualul context este, de asemenea, „plin de pericole semnificative”, adăugând că „va lua măsuri împotriva posibilelor amenințări la adresa Israelului”.

Între timp, Pentagonul a declarat că SUA își vor menține prezența în estul Siriei și vor lua măsurile adecvate pentru a preveni renașterea Statului Islamic. În plus, președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat duminică că Assad „a fugit din țara sa” după ce a pierdut sprijinul Rusiei. „Assad a dispărut”, a spus el pe platforma sa Truth Social. „Protectorul său, Rusia, Rusia, Rusia, condus de Vladimir Putin, nu mai era interesat să-l protejeze”, a mai indicat Trump, care urmează să revină la Casa Albă pe 20 ianuarie 2025.

Soarta lui Bashar al-Assad, incertă

Președintele sirian Bashar al-Assad a părăsit capitala Damasc la bordul unui avion cu destinație necunoscută, în contextul în care forțele rebele au preluat controlul orașului, punând capăt unui regim de 24 de ani. La scurt timp după decolare, aeronava a efectuat un viraj brusc de 180 de grade și a dispărut de pe radar, generând speculații cu privire la soarta lui Assad.

Foto: Anton Gerashchenko/X

Există informații neconfirmate conform cărora avionul ar fi fost doborât, însă detalii oficiale lipsesc în acest moment, indică Reuters.

Concluzia de moment

În urma prăbușirii regimuluiAssad, Siria se confruntă acum cu o fragmentare profundă, arată o analiză a publicației The Conversation, fiind împărțită între trei facțiuni dominante, fiecare susținută de actori externi și având obiective distincte:

Forțele de opoziție siriene, conduse de Hayat Tahrir al-Sham (HTS) și sprijinite de Turcia, controlează centrul Siriei, de la granița nordică cu Turcia până la cea sudică cu Iordania. Deși împărtășesc o identitate religioasă comună, aceste facțiuni sunnite au un istoric de conflicte interne, ceea ce ar putea împiedica formarea unui guvern coerent și menținerea stabilității pe termen lung.
Forțele kurde dețin teritorii în nord-estul Siriei, la granița cu Turcia și Irak. Acestea beneficiază de sprijinul continuu al Statelor Unite, care au baze militare în zonă, fapt ce riscă să escaladeze tensiunile cu Turcia, ce percepe consolidarea kurzilor ca o amenințare la adresa integrității sale teritoriale.
Forțele alawite pro-Assad, situate în regiunile de coastă din vestul Siriei, mențin legături strânse cu Iranul, Irak și gruparea militantă Hezbollah din Liban. Aceste zone ar putea servi drept bastion pentru rămășițele grupurilor aliniate cu Assad după preluarea opoziției, perpetuând diviziunile sectare.

Diviziunile profunde dintre aceste grupuri, combinate cu absența unui mediator acceptat de toate părțile, sugerează că Siria se îndreaptă spre o perioadă prelungită de instabilitate și conflict. Miza e acum ca tranziția către o nouă putere să fie gestionată corect pentru a se preveni o escaladare suplimentară a violenței și pentru a se asigura stabilitatea în țară și în întreaga regiune a Orientului Mijlociu.